”Comando-ul Deltei”: 15 parlamentari rescriu legea ARBDD. Senatorul de Tulcea, Borțun- șef de ”haită”

Delta Dunării intră din nou în malaxorul politicii. În 1 iulie 2025, un grup atipic de 15 parlamentari – jumătate neafiliați, jumătate din SOS și POT – a depus la Parlament o propunere legislativă de modificare radicală a Legii Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

Liderul informal al grupului, senatorul tulcean Ștefan Borțun, se prezintă drept vocea celor pe care îi numește simplu: „oamenii Deltei”. Oficial, inițiatorii vorbesc despre „eficientizare administrativă” și „dezvoltare comunitară”. Neoficial, Delta riscă să devină teren de confruntare între ecologie, turism și interese economice.

Cine semnează și cine comandă

Lista inițiatorilor seamănă mai degrabă cu un mozaic decât cu un partid disciplinat:

• Neafiliați: Ștefan Borțun (Tulcea), Robe Liviu Sorin (Bistrița), Aurora Tazlău Silviu (Cluj), Chiriac Andrei, Boca Liviu (Sălaj), Ghiorghe Petru, Clement Sava și Onea Olga (Galați).
• SOS și POT: Câmpan Cristian (POT), Bem Cristian (SOS), Cușnir Rodica (Suceava, SOS), Russu Ioan (Călărași, SOS), Manea Dumitru (Iași, SOS), Petrea Dorin Silviu (Brăila, SOS) și Făget Mădălin Laurențiu (Harghita, SOS).

Un grup eclectic, fără doctrină comună, dar cu o cauză comună: rescrierea regulilor Deltei. Borțun e liderul de facto, cel care a coagulat grupul și l-a împins spre această inițiativă.

„Omul Deltei nu mai există”

Borțun își joacă rolul cu patos. „Am discutat cu pescari, crescători de animale, primari, cu tot ce înseamnă oamenii Deltei. Problemele lor – pășuni promise și niciodată acordate, rase de animale ignorate, terenuri neluate în seamă – nu au fost ascultate niciodată unde trebuie. Oamenii Deltei nu au contat pentru că nu sunt ‘cantitate’, nu sunt masă de vot. Și între timp, ceea ce însemna omul Deltei dispare”, spune senatorul.

În toamna acestui an, pe 11 septembrie 2025, Academia Română a emis un aviz favorabil pentru propunere, subliniind nevoia de actualizare a legii și de protecție a unui ecosistem unic. Între timp, Borțun promite să aducă la Tulcea miniștrii Mediului și Agriculturii „la o discuție față în față cu oamenii Deltei” și mizează pe susținerea altor comisii parlamentare.

Ce schimbă legea

Noua versiune a Legii ARBDD vine cu câteva tăieturi și adăugiri majore:

• Guvernatorul dispare, intră „directorul general”, cu mandat de 5 ani și concurs pe hârtie.
• Limitarea ambarcațiunilor turistice la 16+1 locuri, măsură ecologistă, dar cu efect de șoc pentru operatorii de turism.
• Amenzi uriașe, de până la 50.000 de lei, pentru braconaj, poluare, turism ilegal.
• Zone de refacere piscicolă și plaje „neamenajate”, unde pescuitul va fi interzis, dar turismul reglementat.
• Recunoașterea raselor „Roșia Dobrogeană” și „Sura de Stepă”, plus programe de testare sanitară a vitelor.

Academia Română aplaudă inițiativa ca fiind „oportună și necesară” pentru protecția unui ecosistem fragil. Dar în teren, aplicarea regulilor într-o zonă unde turismul haotic și braconajul fac legea rămâne o provocare.

Întrebarea care doare

Delta are nevoie de reguli noi, e cert. Dar e grupul condus de Borțun garanția unei administrații mai bune sau doar un „comando” improvizat care va lăsa în urmă mai multe conflicte decât soluții?

Întrebarea e simplă: legea aceasta protejează Delta sau doar rescrie harta intereselor din ea?