În plină criză ecologică a Deltei, România a renunțat – prin renegocierea PNRR – la două linii de finanțare dedicate implementării Strategiei UE pentru biodiversitate 2030, cu o valoare estimată la aproximativ 370 de milioane de euro. Surse din interiorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), care au acceptat să discute cu noi sub protecția anonimatului, spun că banii ar fi putut însemna reconstrucție ecologică, refacerea stocurilor de pește, împăduriri și lucrări vitale pentru biodiversitate.
În loc să profite de această fereastră unică de finanțare, instituțiile responsabile au împins în 2022 câteva proiecte „pe repede înainte” – de ordinul a zece milioane de euro – dar multe dintre ele au fost ulterior abandonate. În paralel, pachetul masiv pentru biodiversitate a dispărut complet din noua listă a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Ce s-a schimbat în PNRR
Ministrul Dragoș Pîslaru a recunoscut, în vara lui 2025, că proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi finalizate până la termenul-limită de 31 august 2026. Conform regulilor MIPE, doar investițiile cu progres fizic de peste 30% mai au șanse reale; restul vor fi oprite sau reconfigurate.
În acest context, dispariția liniilor pentru biodiversitate ridică întrebări majore: unde migrează aceste finanțări și care sunt alternativele reale – programele LIFE, viitorul POIM, bugetul de stat sau alte surse europene?
Proiecte anunțate și uitate
ARBDD anunțase încă din 2022 proiecte de amploare pentru Delta Dunării, printre care decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna (174,3 milioane lei), lucrări de modelare hidraulică și reconectarea unor habitate. Însă o parte dintre ele nu au mai fost implementate.
Surse interne ne-au precizat că lipsa de capacitate administrativă, întârzierile în documentații și schimbările politice au blocat procesul. „Am pierdut nu doar șansa celor 370 de milioane, ci și cele câteva proiecte proprii cu care ne-am făcut că intrăm în cursă”, a spus unul dintre interlocutorii noștri.
Costul unui „zero” la biodiversitate
- Bani pierduți: România a ratat cel mai mare pachet de reconstrucție ecologică rapidă pentru Delta Dunării.
- Risc de infringement: Strategia UE pentru biodiversitate 2030 nu este opțională. Neimplementarea ei poate aduce sancțiuni financiare zilnice și compromiterea reputației internaționale.
- Costuri de oportunitate: lucrări critice – decolmatarea lacurilor, refacerea habitatelor, reconectarea luncilor inundabile – au fost amânate sine die.
Întrebările la care ARBDD și Ministerul Mediului trebuie să răspundă acum
- Care este stadiul real al proiectelor PNRR anunțate în 2022–2023?
- Ce proiecte au fost abandonate și de ce?
- Cum intenționează autoritățile să acopere golul lăsat de dispariția liniilor de finanțare pentru biodiversitate?
- Există un calendar concret pentru accesarea altor fonduri înainte de 2026?
În lipsa unor răspunsuri clare, Delta Dunării riscă să devină din nou victima promisiunilor abandonate. Surse din interiorul ARBDD avertizează că „nu mai e timp pentru un ciclu ratat”.
