Delta subvenționată: cum a fost transformată Rezervația Biosferei în teren agricol cu acte în regulă

În 2019, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a aprobat o decizie care a schimbat fundamental destinul ecologic al Deltei: 5.744 de hectare de amenajări piscicole au fost transformate oficial în terenuri agricole. Motivația? Simplă, financiară și complet previzibilă: pe terenurile agricole se pot încasa subvenții europene, pe cele piscicole — niciun euro.

O deltă transformată în câmp

Delta Dunării fusese îndiguită încă din anii ’70 pentru producția controlată de pește. După 1990, terenurile piscicole au fost preluate de Consiliul Județean Tulcea, care le-a concesionat unor firme private.
Conform Hotărârii de Guvern 69/1996, aceste suprafețe erau destinate exclusiv exploatării piscicole, nu agriculturii. Însă, odată cu trecerea anilor, multe dintre bazine au fost lăsate să sece, iar concesionarii au început să cultive pepeni, porumb sau grâu, menținând doar formal titulatura de „amenajare piscicolă” — pentru a evita ca terenurile să fie preluate de stat și refăcute ecologic, așa cum impunea Legea 82/1993 privind Rezervația Biosferei.

După aderarea României la UE, subvențiile agricole au devenit un magnet. Politica Agricolă Comună a permis plăți directe de aproximativ 100 de euro pe hectar pe an pentru terenurile agricole, dar nimic pentru piscicultură. În acest dezechilibru financiar s-a născut tentația transformării Deltei într-un polder agricol subvenționat.

Portița legală

Punctul de cotitură a venit în 2015, odată cu modificarea Legii Rezervației prin Legea nr. 283/2015. Noua formulare permitea „schimbarea categoriei de folosință din piscicol în agricol” dacă un studiu „atesta imposibilitatea practicării pisciculturii”. O breșă legislativă deschisă sub guvernarea Ponta, care a legalizat ceea ce până atunci se făcea tacit.

În 2019, Consiliul Județean Tulcea — condus de Horia Teodorescu — a cerut ARBDD să emită avize pentru schimbarea categoriei de folosință. Vicepreședintele de atunci al CJ, Dumitru Mergeani, a explicat public că acolo „unde nu se mai poate face piscicultură, se poate cultiva terenul”. Așa s-au scos din circuitul piscicol peste 5.300 de hectare, ajungând la o suprafață agricolă totală de aproape 37.500 de hectare.

Printre zonele transformate: Pardina, Sireasa, Dunavăț–Murighiol, Carasuhat — toate foste incinte piscicole desecate încă din perioada comunistă. Din 26 de amenajări piscicole existente pe hârtie în deltă, doar cinci mai erau funcționale în 2019.

Beneficiarii

Sub pretextul „reabilitării productive”, terenurile au ajuns în mâinile acelorași concesionari care domină Delta de două decenii.
Agrodelta Sireasa SA, controlată de fostul senator PSD Traian Rece, exploatează peste 9.400 ha în incintele Sireasa și Ostrov–Tătaru. Contractul său a expirat în 2017, dar firma continuă să lucreze terenul, invocând clauze de prelungire. Redevența? 90 de lei pe hectar, adică mai puțin decât costul unui bax de apă plată.
Delta-Rom Agriculture SRL, companie cu acționariat italian (Thomas Gostner, Fri-El International Holding), deține peste 7.000 ha, tot în baza unor contracte expirate.
Anglo-Rom Agriculture SRL, firmă-soră a Delta-Rom, controla peste 3.000 ha până în 2023.

Alături de aceștia, câțiva concesionari locali – frații Branga sau Ioan Lal – exploatează terenuri la fel de ieftin, beneficiind de același regim de subvenții. În total, trei companii mari și câțiva arendași locali gestionează aproape întreaga suprafață agricolă a Deltei, cu profituri de milioane din banii publici.

Statul plătește, privații încasează

Modelul economic e absurd și perfect legal: statul încasează redevențe simbolice, dar plătește prin subvențiile europene.
Agrodelta Sireasa primea anual circa 1,9 milioane de euro din subvenții, dar plătește doar 200.000 de euro arendă către Consiliul Județean. Delta-Rom și Anglo-Rom primesc împreună peste 3,5 milioane de euro, în timp ce redevențele lor cumulate abia ating 210.000.
Diferența o plătim cu toții: în 2018, CJ Tulcea a încasat mai puțin de un milion de euro redevențe din toate terenurile agricole din Deltă, în timp ce fermierii au primit peste cinci milioane în subvenții. Statul iese, așadar, în pierdere cam de 30 de ori.

Chimicale „ecologice”

Legea obligă agricultura din Delta Dunării să fie ecologică — fără îngrășăminte chimice sau pesticide toxice. Realitatea e mai cinică.
Un studiu agrochimic al Institutului ICPA, comandat chiar de CJ Tulcea, arăta în 2015 că 48% dintre probele de sol de la Delta-Rom și o treime din cele de la Sireasa depășeau limitele legale de nitrați și fosfați.
În mandatul guvernatoarei ARBDD Viorica Bîscă, instituția a aprobat folosirea a cinci pesticide interzise, sub pretextul „menținerii agriculturii ecologice”. În 2023, Bîscă a fost pusă sub urmărire penală pentru abuz în serviciu și complicitate la folosirea ilegală de substanțe toxice. Beneficiarii: exact companiile menționate mai sus.

Delta ca sursă de venit, nu patrimoniu natural

Legea 82/1993 prevedea clar: dacă o amenajare piscicolă e abandonată, ea trebuie readusă la starea naturală. Nici ARBDD, nici Consiliul Județean nu au aplicat vreodată această regulă. Dimpotrivă, conversia din piscicol în agricol le-a oferit concesionarilor un avantaj imediat: acces la subvenții.

În locul bazinelor cu pește, Delta are acum ogoare uscate, cultivate haotic, unde se ară și se tratează solul cu îngrășăminte. Populațiile piscicole s-au prăbușit, iar mii de hectare de stuf au dispărut. Statul român a preferat recoltele în locul apelor, subvențiile în locul reconstrucției ecologice.

Politică, proces și profit

Între 2017 și 2025, zeci de procese au fost purtate între CJ Tulcea și firmele concesionare. Horia Teodorescu, președintele Consiliului, a declarat că încearcă să „restituie terenurile județului”, însă instanțele au blocat orice licitație până la finalizarea litigiilor.
În 2017, guvernul Grindeanu a semnat o Hotărâre de Guvern prin care o parte din digurile incintei Sireasa au fost trecute în domeniul public al județului, deși se aflau în litigiu. Presa a numit scandalul „Belina 2”. DNA și OLAF investighează cazul, suspectând fraudă cu fonduri europene.

2025: Delta, din nou la mezat

În septembrie 2025, CJ Tulcea a scos la concesiune alte 2.300 de hectare din rezervație — terenuri situate în amenajările Lunca, Rusca și Sireasa. Contractele vor fi semnate pe 30 de ani. Redevența minimă e dublată „pentru a evita concesiunile ieftine din trecut”. O formulare optimistă pentru o afacere care continuă, de fapt, același ciclu: terenurile statului ajung din nou la privați, iar statul rămâne cu iluzii și rapoarte.

O administrație blocată între datorii și obediență

ARBDD, instituția care ar trebui să apere Delta, e prinsă între presiunea politică a Consiliului Județean, interesele economice ale concesionarilor și lipsa cronică de finanțare. Deciziile luate în 2019 au creat un precedent: dacă o suprafață piscicolă poate fi transformată printr-un simplu aviz în teren agricol, întreaga logică a protejării Deltei se prăbușește.

„Pe hârtie, totul e legal. În realitate, e moarte lentă pentru ecosistem”, spunea un fost oficial ARBDD.

Delta uscată, dar profitabilă

Delta care trebuia să fie sanctuarul biodiversității a devenit o hartă de profituri și litigii.
Statul a finanțat distrugerea propriului patrimoniu natural, iar firmele — sprijinite de legi flexibile și tăceri administrative — au făcut averi dintr-un teritoriu care ar fi trebuit să rămână apă și viață.
Totul s-a făcut cu semnături, ștampile și un zâmbet administrativ care spunea: „E în regulă, avem avizul.