Un studiu INSCOP Research relevă o discrepanță tot mai mare între preferințele politice ale diferitelor generații din România.
Discrepanța
Conform datelor, alegătorii tineri tind să se îndrepte către formațiuni anti-establishment, în timp ce persoanele în vârstă își mențin fidelitatea față de partidele consacrate.
Preferințele tinerei generații
În rândul celor sub 30 de ani, aproape două treimi dintre respondenți și-au exprimat intenția de a vota pentru AUR (34%), SENS (16%) și USR (14%). Analiza sociologică sugerează că alegerea lor reflectă nu doar dorința de schimbare, ci și o nemulțumire profundă față de sistemul politic tradițional, conform Mediafax.
Sprijinul vârstnicilor
Pe de altă parte, românii cu vârste de peste 60 de ani continuă să susțină PSD (38%), perceput de mulți ca un reper de stabilitate și securitate socială. Sociologul Remus Ștefureac explică aceste diferențe ca fiind rezultatul unor experiențe de viață și contexte economice distincte, care au modelat valori divergente între generații.
Transformarea electorală
Tendința indică o transformare semnificativă a comportamentului electoral: partidele tradiționale se confruntă cu o criză de reprezentare, iar tinerii se arată mai deschiși către formațiuni mai noi sau radicale, care promit reformarea sistemului politic existent.
Sprijinul pentru AUR
Între 30 și 44 de ani, electoratul menține însă sprijinul pentru AUR, ajungând la o intenție de vot de 50%, în timp ce ascensiunea SENS ca a doua opțiune politică preferată în rândul tinerilor sub 30 de ani sugerează apariția unor noi actori semnificativi pe scena politică românească.
Polarizarea dintre generații
Pe măsură ce această polarizare între generații se adâncește, România pare să se apropie de o confruntare de idei și perspective, în care problemele economice, culturale și de identitate se intersectează într-o competiție tot mai clară pentru influență și reprezentare.