Ministerul Muncii a inițiat dezbaterea publică pentru un proiect destinat modificării Legii șomajului (Legea nr. 76/2002), care vizează acordarea de prime pentru tinerii la primul loc de muncă și subvenții angajatorilor care încadrează mame cu cel puțin trei copii.
Acest proiect a fost prezentat ca un suport pentru integrarea în muncă, dar economiștii consideră că are un aspect electoral pronunțat.
Prime pentru tineri
Proiectul introduce o „prime de stabilitate” pentru tinerii NEET, adică persoanele cu vârste între 16 și 30 de ani care nu sunt angajate și nu participă la programe educaționale. Tinerii care se angajează pentru prima dată vor primi 1.000 de lei pe lună în primul an și 1.250 de lei lunar în al doilea an, pentru o perioada de maximum 24 de luni.
Aceștia ar putea beneficia de o subvenție lunară de 2.250 de lei pentru fiecare tânăr angajat, cu condiția ca acesta să fie înregistrat ca șomer.
Punct de vedere al economistului
Economistul Dragoș Cabat, într-o analiză pentru Digi24.ro, a subliniat că măsurile adoptate ar putea avea un impact pozitiv limitat pe termen scurt, fără a produce schimbări semnificative pe piața muncii. El a menționat:
„În cazul tinerilor, putem vorbi de un raport de 70% populism și 30% efect real. Chiar dacă unii vor fi atrași de sumele propuse, majoritatea nu accesează piața muncii din cauza lipsei de perspective și condițiilor precare.”
Cabat a menționat că mulți tineri aleg să emigreze în căutarea unor salarii mai mari și a unor perspective mai stabile, menționând că măsurile financiare nu abordează problemele structurale ale șomajului. El a adăugat:
„Avem un șomaj real mai mare decât cel oficial. Subvențiile ar putea atrage o parte dintre aceștia în sistem, dar nu vor schimba dynamica generală.”
Sprijin pentru mame
Un alt element important al proiectului este sprijinul acordat mamelor cu cel puțin trei copii. Angajatorii care le încadrează vor beneficia de o subvenție lunară de 2.250 de lei timp de 12 luni, fiind obligați să mențină contractul de muncă cel puțin 18 luni. Mamele trebuie să fie înregistrate ca șomere și pot avea acces la programe de formare și consiliere profesională. Dragoș Cabat consideră că această măsură are mai mult un caracter simbolic:
Impact financiar redus
Economistul apreciază că impactul bugetar al acestor măsuri va fi redus, estimând că nu va depăși 0,5% din bugetul total, iar efectul economic va fi similar de modest. El a subliniat că soluția la lipsa forței de muncă nu constă în ajutoare temporare, ci în politici coerente ce implică infrastructură și stabilitate economică.
În concluzie, proiectul inițiat de Ministerul Muncii este văzut ca un gest politic, având o semnificație simbolică, dar fără capacitatea de a produce o schimbare profundă pe piața muncii. Rămâne de observat dacă inițiativa se va materializa în practică.