Un studiu realizat de Universitatea din Lausanne aduce noi clarificări într-o dezbatere veche din psihologia educațională: este numărarea pe degete benefică pentru copii sau nu? Cercetarea demonstrează că micii utilizatori ai acestei strategii în primii ani ai dezvoltării au rezultate superioare la adunare comparativ cu cei care nu o folosesc.
Cercetare
Subiectul a împărțit ani de zile comunitatea academică. Psihologii educaționali susțin că numărarea pe degete sprijină copiii în testarea și compararea strategiilor, fără a le suprasolicita memoria de lucru, responsabilă de gestionarea rapidă a informațiilor. Aceștia se bazează pe degete până când evoluează către raționamente abstracte, complet mentale.
Conform Mediafax, specialiștii în cogniția întrupată, care promovează ideea că învățarea se produce și prin acțiuni fizice, consideră că asocierea numerelor cu degetele reprezintă un proces natural ce merită încurajat. În plus, neurocercetările sugerează că aceleași zone din creier sunt activate atât în momentul manipulării degetelor, cât și în timpul realizării operațiunilor numerice, ceea ce susține memoria și înțelegerea conceptelor.
Observații
Până în prezent, mai multe studii efectuate în clase au observat același tipar: înainte de 7 ani, elevii care folosesc degetele la matematică rezolvă sarcinile mai eficient decât cei care nu apelează la această tehnică. După această vârstă, tendința se inversează, iar cei care renunță la utilizarea degetelor devin mai performanți.
Cel mai recent studiu elvețian examinează un grup de aproape 200 de copii, pe o perioadă de trei ani, începând de la 4 ani și jumătate și până la 7 ani și jumătate. Evaluările au avut loc la fiecare șase luni și au vizat atât abilitatea de adunare, cât și utilizarea sau nu a degetelor. În fiecare etapă, copiii au fost împărțiți în patru categorii: neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanți și foști utilizatori.
Rezultate
Rezultatele au fost concludente: la 6 ani și jumătate, majoritatea copiilor care nu mai utilizau degetele erau de fapt foști utilizatori, obținând cele mai mari scoruri la adunare și continuând să progreseze în anul următor. Este important de menționat că studiile anterioare nu au făcut distincția între copiii care nu au folosit niciodată degetele și cei care au abandonat această strategie.
Dintre copiii analizați, doar 12 nu au folosit niciodată degetele, aceștia având cele mai slabe rezultate din întreaga grupă. Pe de altă parte, “începătorii târzii”, care au început să utilizeze degetele între 6,5 și 7,5 ani, nu au reușit să atingă performanțele foștilor utilizatori. Studiul sugerează că eficiența strategiilor mentale avansate depinde de etapele timpurii în care copiii învață să își sprijine gândirea pe gesturi și reprezentări concrete.
Concluzie
Cercetătorii conchideră că numărarea pe degete nu reprezintă un obstacol, ci o etapă valoroasă în dezvoltarea abilităților matematice. Copiii care trec natural de la această strategie la metode mentale devin, în cele din urmă, cei mai competenți la adunare.
Variabilele cheie includ: numărarea pe degete, dezvoltare matematică, copii.