Moartea la ofertă: Cum a ajuns Delta Dunării să fie paradisul bărcilor ilegale și de ce nimeni n-a oprit asta până acum

Delta Dunării: Paradisul turistic transformat în „far west” nautic. De ce e nevoie de reglementări mai dure, acum?

Dacă ai o barcă și-un permis, ești, practic, transportator turistic în Delta Dunării. Atât îți cerea până recent statul român ca să cari oameni printr-una dintre cele mai fragile și spectaculoase rezervații naturale ale Europei. Nu-i de mirare că în fiecare sezon, canalele devin piste de curse, turiștii plutesc fără veste de salvare, iar fauna fuge înfricoșată de zgomotul motoarelor.

După accidentul de la Sulina, unde o șalupă cu 14 persoane s-a răsturnat într-o furtună, iar patru oameni – inclusiv un copil de trei ani – au murit, autoritățile s-au decis să închidă ușa din spate prin care prea mulți s-au strecurat într-o afacere care implică vieți omenești.

„Cadrul legislativ actual nu prevede nicio obligație suplimentară pentru cei care transportă persoane în regim turistic. Asta e problema. Oricine poate deveni brusc ‘ghid acvatic’”, recunoaște Căpitanul șef de port Iulian-Dan Ichim.

Ce se schimbă?

Căpitănia Zonală Tulcea a pus pe masa Ministerului Transporturilor un nou regulament: fiecare conducător de ambarcațiune va trebui să aibă un atestat profesional naval, pe lângă permis. Firmele vor fi obligate să se autorizeze, să înscrie bărcile într-un registru oficial și să demonstreze că angajează personal calificat. Un filtru minim de profesionalism.

„Ne dorim ca noile norme să intre în vigoare până în mai 2026. Nu vrem să mai avem un alt sezon turistic haotic”, explică prefectul județului Tulcea, Alexandru Munteanu.

Regulile sunt simple – dar nu neapărat populare.

Barcagiii: între sprijin și suspiciune

Operatorii de turism spun că vor reguli, dar fără „capcane birocratice”.

„Vrem eliminarea pirateriei, dar fără ca micii transportatori să fie scoși de pe piață. Nu toți își permit o barcă omologată CE sau cursuri la oraș”, susține Ștefan Ivanov, președintele Asociației Operatorilor Navelor de Agrement și Transport Rapid.

Și au un precedent: în 2014-2015, o încercare similară a fost abandonată. Din peste 5.000 de potențiali operatori, doar 116 au obținut atestatul – cursuri scumpe, examene greoaie și… o legislație cu norme lipsă.

Daniel Ilușcă, președintele Asociației Patronatului în Turismul din Delta Dunării (APTDD), a fost tranșant:

„Regulile sunt aberante. Dacă rămân în vigoare, toate bărcile din Deltă vor fi trase la mal.”

Cum reglementează alții: ce fac Italia, Franța și Grecia mai bine decât noi

Când vine vorba de transportul de persoane în zone naturale sensibile, România pare să redescopere roata. Alte țări – cu tradiții turistice maritime mult mai vechi – au pus ordine în haosul de pe ape cu ani în urmă, folosind unelte simple: reguli clare, controale reale și sancțiuni aplicate.

Italia permite „taxi-boat” cu ambarcațiuni de agrement, dar cu condiții: maximum 12 pasageri, permis nautic valid, asigurare specială și bărcile trebuie să fie omologate. Totul simplu, dar strict.

Grecia impune brevet de skipper profesionist pentru oricine transportă turiști. Pescarii care fac pescaturism au nevoie de aprobare de la Ministerul Marinei. Garda de Coastă aplică amenzi usturătoare pentru cei care încalcă regulile.

Franța cere licențe comerciale pentru barcagii, chiar dacă transportă doar 4 turiști. În rezervațiile naturale, doar ghizii autorizați au voie să opereze.

Comparativ, în România, până în 2025, oricine avea o barcă și un permis putea transporta turiști. Asta, într-o rezervație UNESCO.

Ce putem împrumuta de la ei? Reguli puține, dar ferme. Atestate reale. Controale pe bune. Și, foarte important, sprijin pentru localnici, nu eliminare. Italia și Franța au demonstrat că micii pescari pot deveni ghizi legali, dacă sunt ajutați să ajungă acolo.

România are, pentru prima dată, ocazia să se alinieze cu aceste standarde europene. Dar nu cu jumătăți de măsură.

Guvernatorii Deltei: cu un ochi la natură, cu celălalt la haos

Punctele de vedere ale conducerii Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) au fost constante în ultimii ani: Delta nu mai suportă turismul haotic. Fostul guvernator Mălin Mușatescu a avertizat încă din 2020:

„Turismul de viteză, cu ture de o zi, va transforma canalele Deltei în bulevarde aglomerate. Poluare, distrugerea ecosistemelor acvatice, dispariția păsărilor… ape moarte, transformate în simple căi de navigație.”

Actualul Guvernator, Bogdan Bulete, a menționat în mai multe intervenții oficiale că „orice activitate comercială care implică transport de persoane trebuie să respecte regulile impuse de statutul de zonă protejată UNESCO”. ARBDD susține ideea atestării conducătorilor și colaborarea cu ONG-uri și comunități pentru profesionalizarea turismului.

Localnicii: împărțiți între prudență și panică

Unii săteni cer reguli stricte: au fost martori la tragedii. Alții, mai ales pescarii care practică „pescaturism”, se tem că vor fi excluși.

„Eu merg pe Dunăre de 30 de ani. Am nevoie de o hârtie de la oraș să plimb doi turiști?”, întreabă retoric un localnic din Sfântu Gheorghe.

Fără sprijin, cursuri locale și perioade de tranziție, noua lege poate scoate din joc fix oamenii care cunosc cel mai bine Delta.

ONG-urile: „Nu e opțional. E urgență.”

„Pelicanii sunt alungați, malurile se surpă, canalele devin bulevarde de zgomot și valuri. Fără reguli dure, Delta moare”, avertizează Societatea Ornitologică Română.

ONG-urile cer atestate, controale, amenzi mari și pregătire ecologică pentru conducătorii de bărci. Doar așa, spun ei, vom putea vorbi despre ecoturism, nu despre haos cu muzică la maxim pe canale protejate.

Cifre care spun tot

• Peste 2.000 de ambarcațiuni rapide navighează în Delta Dunării. Doar 50 sunt autorizate pentru transport de persoane.
• În 2025, 4 oameni au murit într-un singur accident în Golful Musura.
• Scăderea cererii pentru plimbări cu barca rapidă: -40% în sezonul 2025 după accident.

****

Delta Dunării nu mai poate funcționa ca un „self-service” turistic pe apă. Siguranța nu e opțională. Profesionalizarea transportului nautic este o obligație, nu o favoare. Poate că e momentul ca fiecare barcă ce pleacă din Tulcea să fie și legală, nu doar frumoasă în poze.

Pentru că altfel, titlurile de la știri nu vor mai vorbi despre pelicani. Ci despre morți.