Citeste siarticolele
Noul coronavirus a schimbat radical activitatea spitalelor care nu tratează Covid-19. Bolnavii de cancer sunt, poate, cei mai afectați.
Diagnosticul întârzie, la fel tratamentul și intervențiile chirurgicale. Cel mai mare centru oncologic din România și-a redus activitatea la jumătate din cauza noilor criterii epidemiologice, iar listele de așteptare se întind pe câteva săptămâni, scrie Digi24.
An de an, peste 25.000 de pacienți au nevoie de ajutor de la medicii celui mai mare centru de tratare a cancerului din țară. Vin pentru operații, radioterapie și chimioterapie. Nu și anul acesta. Chiar dacă este un spital non-Covid, pandemia a schimbat reguli respectate de zeci de ani aici.
Capacitatea institutului este de 600 de paturi. Acum, din cauza măsurilor de limitare a răspândirii noului coronavirus, mai sunt disponibile doar puțin peste 250.
Clădirea e veche, are zeci de ani de când a fost ridicată. Era depășită și înainte de pandemie. Nu a fost gândită să facă față realităților medicale de secol XXI, cu atât mai puțin pandemiei.
Asta nu înseamnă că echipa nu a încercat să o aducă în prezent. De la intrare îți dai seama că eforturi s-au făcut și se fac zi de zi. Lângă corturi sunt două containere, locuri de izolare pentru cei care vin să se interneze. Triajul se face în holul mare.
La măsuțe stau câteva asistente și completează hârtii, altele îi îndrumă pe oameni către sălile în care se face testarea. Nimeni nu intră și nu beneficiază de tratament dacă testul Covid nu este negativ.
Testul îți dă sau îți ia șansa la tratament. După testare, ți se deschid două drumuri: mergi să fii tratat, dacă ești negativ sau iei calea saloanelor de izolare.
Un test pozitiv te transformă dintr-un pacient oncologic într-unul de boli infecțioase. În acest punct, cancerul nu mai e o prioritate.
Camere care altădată erau pline de bolnavi au acum paturi goale. E mai mult decât o simplă măsură de siguranță. Liniștea din spital se traduce în săptămâni de așteptare pentru alți pacienți, a căror viață depinde de tratamentul în spital.
Comparativ cu anul trecut, intervențiile sunt la jumătate.
Bogdan Tănase, director medical IOB: „Activitatea chirurgicală ne-am menținut-o și în pandemie, în condiții de siguranță pentru pacienți. Presiunea lor e mare, sunt mulți programați la intervenții, trebuie găsită o balanță între siguranța lor și faptul că trebuie să le dăm tratamentul de care e nevoie, însă peste criteriile epidemiologice nu putem trece”.
La terapie intensivă, viața unui bolnav de cancer nu ține cont de timpul de prelucrare a unui test Covid 19, iar echipa trebuie să fie pregătită oricând să intervină fără să știe dacă are în față un pacient pozitiv sau negativ.
În secția de radioterapie, într-o încăpere mică echipa Digi24 l-a găsit pe medicul Mircea Savu. Are zeci de ani de experiență. Nu se gândea niciodată că vom trece printr-o pandemie de o asemenea amploare. Spune că și în zona de tratament a scăzut numărul de pacienți. Unii sună și, pe propria răspundere, spun că nu vin să își primească medicația, de teama noului coronavirus. Doctorul Savu susține, însă, că vin mai mulți pacienți în stare gravă, în special din județele cele mai afectate de pandemie.
Mircea Savu, medic primar oncologic IOB: În principiu, lăsând la o parte că situația pacientului oncologic odată ajuns la localitatea de domiciliu, e foarte fragilă, medicul de familie zice: Dacă te-ai dus la Institutul Oncologic, mergi acolo. În general există și mai mult o atitudine de respingere a acestor pacienți și din acest motiv ajung la noi mai mulți în stare gravă.
Bogdan Tănase, director medical IOB: „Multe spitale non-Covid au tendința de a trimite la noi pacienți oncologici, să zicem că le depășesc competențele, dar nu e chiar așa. Trimit la noi fără biopsie, noi facem demersurile. Spitalele au capacitatea de a o face dar nu doresc să se ocupe de ei, și ne încărcăm cu niște pacienți pe care nu îi vrea nimeni în aceste condiții de pandemie”.
Mircea Savu, medic primar oncologic IOB: „Eu, când văd povești din astea, că vedeți-vă de treabă, e o conspirație, o prostie, nu există… am un sentiment de jenă și de furie”.
Urmările vremurilor pe care le trăim se vor răsfrânge în viața bolnavilor de cancer peste câteva luni. Diagnosticul venit târziu, într-o țară care nu se grăbea oricum să îți spună prea repede de ce suferi, accesul greu la tratament și aproape imposibil la inovație schimbă iremediabil evoluția bolii.
În ultimele cinci luni ale acestui 35 au aflat că sunt bolnavi de cancer, cam 230 în fiecare zi. Medicii îi ajută, dar nu pot să construiască spitale noi si nici să aducă alți specialiști care să îi îngrijească peste noapte. Nici nu pot să le ofere tuturor tratament la timp.
