Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a primit până luni dimineaţa patru cereri pentru desfăşurarea unor activităţi comerciale în zonele adiacente plajelor naturale neamenajate din Sulina, Sfântu Gheorghe, Portiţa, Vadu şi Corbu, a declarat, guvernatorul Rezervaţiei, Gabriel Marinov.
Cererile au fost depuse în baza noilor reguli privind accesul şi desfăşurarea de activităţi în zonele costiere de interes turistic din perimetrul Rezervaţiei şi se primesc până pe data de 20 aprilie, suprafaţa maximă care poate fi ocupată de un beneficiar putând fi de 250 de metri pătraţi.
„Zonele de plajă vor fi strict delimitate, conform unui studiu întocmit de Institutul Naţional Delta Dunării. Acest studiu se desfăşoară în paralel cu cartarea zonelor costiere realizată în cadrul proiectului de revizuire a Planului de management al Rezervaţiei. Sunt deja delimitări pe teren şi ele vor fi făcute publice”, a precizat guvernatorul Marinov.
Citeste siarticolele
Printre activităţile interzise pe plajele neamenajate din perimetrul Rezervaţiei sunt accesul mijloacelor auto, al ski-jet-urilor şi al altor tipuri de motovehicule nautice, camparea, acostarea navelor, recoltarea sau incendierea vegetaţiei ierboase, abandonarea animalelor domestice, a deşeurilor, instalarea de beachbaruri, şezlonguri, umbrele, măsuţe permanente, staţionarea pe timpul nopţii şi aprinderea focului.
Potrivit unui comunicat al ARBDD, în zona Sulina, activităţile turistice se vor putea desfăşura pe o suprafaţă de 5,2 hectare, în zona plajei din Sfântu Gheorghe, pe o suprafaţă de două hectare, la Portiţa suprafaţa de plajă neamenajată propusă pentru desfăşurarea activităţilor turistice va fi de 11,87 hectare, la Vadu, de 4,4 hectare, iar la Corbu, de 16,9 hectare.
Sulina, Sfântu Gheorghe şi Gura Portiţei, judeţul Tulcea, Vadu şi Corbu, judeţul Constanţa, sunt locurile unde România deţine încă plaje sălbatice, acestea aflându-se pe teritoriul Rezervaţiei. Singurele activităţi permise în aceste spaţii sunt plimbările şi curele helio-marine.
De-a lungul timpului, specialiştii Institutului Naţional Delta Dunării au atras atenţia în repetate rânduri că plajele sălbatice de pe malul Mării Negre constituie zone importante în contextul în care aici se dezvoltă primele forme de viaţă şi au subliniat faptul că sunt deschişi colaborării cu autorităţile locale pentru a organiza evenimente legate de promovarea speciilor deosebite care se regăsesc în zone.
Spre deosebire de plajele sălbatice de la Marea Neagră, pădurea Letea, o altă zonă strict protejată din perimetrul rezervaţiei, a fost deschisă de mai mulţi ani turiştilor, iar autorităţile au amenajat trasee speciale pentru ei.
