Demisia lui Silviu Florin Rahău din fruntea ADI Apă-Canal Tulcea a trecut aproape în șoaptă. Primarul comunei Crișan a invocat motive personale și a făcut un pas înapoi după o perioadă nici scurtă , dar nici lungă, în care a condus una dintre cele mai importante structuri administrative ale județului. Numai că liniștea retragerii sale a fost înghițită rapid de un scandal mult mai mare: discuția tot mai apăsată despre ieșirea municipiului Tulcea din ADI Apă -Canal și din Aquaserv.
În acest decor tensionat apare noul președinte al asociației, primarul Măcinului, Mihai Duțu. Calm în aparență, dar cu un discurs apăsat și extrem de clar: ruptura de sistemul regional nu este nici simplă, nici ieftină și, mai ales, nu poate fi făcută după impulsuri politice ori declarații aruncate în spațiul public.
De fapt, întregul său mesaj pare construit ca un răspuns direct la ideea lansată de primarul municipiului Tulcea, Ilie Ștefan, privind desprinderea de ADI Apă-Canal și de operatorul regional Aquaserv.
Iar Duțu nu vorbește în metafore. Vorbește în milioane de euro, contracte, penalități și obligații juridice.
Nota de plată a unei despărțiri
Noul șef al ADI spune apăsat ceea ce mulți au evitat până acum să explice public: odată intrat într-o asociere care a atras finanțări europene și investiții majore, nu poți pleca pur și simplu trântind ușa.
În spatele rețelelor de apă, al conductelor schimbate și al proiectelor promise stau contracte grele, obligații asumate și bani europeni care vin cu reguli stricte.
Potrivit lui Mihai Duțu, o primărie care decide să iasă din ADI poate ajunge să plătească investițiile de care a beneficiat, creditele contractate pentru dezvoltarea infrastructurii, despăgubiri prevăzute în contractele de delegare și chiar prejudiciile produse celorlalte localități rămase în sistem.
Mai mult decât atât, dacă sunt afectate proiecte europene aflate în derulare, pot apărea penalități sau obligații de returnare a banilor către finanțatori.
Cu alte cuvinte, ieșirea din sistem nu seamănă cu o simplă separare administrativă, ci cu un divorț scump, complicat și cu multe clauze scrise mărunt.
Iar mesajul transmis de noul președinte ADI are și o doză de avertisment: astfel de decizii trebuie analizate „cu calm și rațiune”, pentru că pot produce efecte serioase inclusiv asupra bugetelor locale.
Războiul din jurul apei vine exact când apar banii
Ironia momentului este că această confruntare explodează tocmai când județul Tulcea se află în fața uneia dintre cele mai mari și mult așteptate finanțări pentru infrastructura de apă și canalizare din ultimii ani.
Aquaserv este foarte aproape de obținerea unui proiect de aproximativ 150 de milioane de euro, bani care ar urma să intre în modernizarea rețelelor din municipiul Tulcea, Babadag, Măcin, Isaccea, Sulina, Mahmudia, Crișan, Chilia Veche și alte localități.
Cele mai consistente investiții sunt prevăzute chiar pentru municipiul Tulcea.
Aici apare adevărata miză a conflictului.
În timp ce la Primăria Tulcea se vorbește despre desprinderea de sistemul regional, conducerea ADI încearcă exact opusul: să adune mai multe administrații locale în jurul aceleiași mese.
Mihai Duțu spune că doar 20 dintre cele 51 de UAT-uri ale județului fac parte din ADI Apă-Canal și consideră că această fragmentare slăbește capacitatea județului de a atrage investiții mari și de a administra eficient serviciile publice.
În traducere liberă: fiecare pe cont propriu înseamnă mai puțină forță, mai puțini bani și costuri mai mari.
Delta, locul unde cifrele bat nevoile oamenilor
Dincolo de disputa administrativă, noul președinte ADI vorbește și despre realitatea crudă a multor localități din Deltă, unde apa curentă și canalizarea sunt încă probleme de prezent, nu povești rezolvate demult.
Paradoxal, unele dintre cele mai vulnerabile comune nici măcar nu reușesc să intre pe marile axe europene de finanțare. Nu pentru că nu au nevoie, ci pentru că sunt prea mici.
Bruxelles-ul calculează la rece: cost pe locuitor, eficiență, rentabilitate.
Delta trăiește însă după alte reguli decât tabelele din birouri.
Comune precum C.A. Rosetti, Pardina sau Maliuc rămân prinse între geografie, sărăcie și birocrație. Prea puțini oameni pentru proiecte mari, prea puțini bani pentru investiții făcute singure.
De aici și insistența noului șef ADI pentru asociere. În logica lui, localitățile mici nu mai pot supraviețui singure într-un sistem de utilități care devine din ce în ce mai scump și mai birocratic.
O luptă despre control, bani și viitor
Dincolo de declarații diplomatice și formulări administrative, conflictul din jurul ADI Apă-Canal începe să capete conturul unei bătălii politice și economice în toată regula.
De o parte, ideea autonomiei locale și a desprinderii de un sistem contestat.
De cealaltă parte, argumentul rece al contractelor semnate și al milioanelor de euro care pot fi pierdute.
Între ele curge aceeași apă, dar cu interese diferite pe maluri diferite.
Iar noul președinte al ADI pare hotărât să transmită un lucru cât se poate de limpede: în joc nu este doar relația dintre Tulcea și Aquaserv, ci însăși arhitectura viitoare a serviciilor de apă și canalizare din județ.
