Pe scurt:
Mașini de lux furate din Europa ajungeau în România cu acte false, iar prejudiciul depășește 800.000 de euro. DIICOT a făcut zeci de percheziții pentru destructurarea rețelei.
Procurorii DIICOT Ploiești și polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Prahova au efectuat joi, 4 iunie 2026, 30 de percheziții în județele Prahova, Ialomița, Argeș, Teleorman, Bistrița-Năsăud și în București, într-un dosar care vizează destructurarea unei grupări specializate în trafic cu mașini de lux furate din Europa.
Potrivit Mediafax, prejudiciul estimat de anchetatori depășește 800.000 de euro.
Investigațiile DIICOT au arătat că, în perioada 2024 – iunie 2026, în județul Prahova a funcționat o rețea care obținea profituri importante din comercializarea unor autoturisme de lux provenite din furturi comise în state ale Uniunii Europene sau din contracte de leasing fraudate. Membrii grupării cumpărau vehiculele și modificau datele de identificare pentru a le atribui identitatea unor autoturisme similare, înmatriculate legal.
Sub coordonarea liderului grupării, suspecții vindeau ulterior mașinile în România folosind documente falsificate. Pentru justificarea provenienței, erau folosite formulare autentice emise în Spania și Austria, în care datele de identificare erau modificate. Potrivit anchetatorilor, vehiculele erau sustrase prin descuiere electronică, duplicarea cheilor sau atacuri de tip „relay”, iar alte autoturisme erau obținute prin înșelăciune.
Mașinile erau „clonate” și vândute cu acte false în România
După aducerea în România sau în state vecine, suspecții modificau seriile de identificare și gravau altele noi, corespunzătoare unor vehicule similare, de aceeași marcă, culoare și an de fabricație. Mașinile astfel „clonate” erau prezentate la reprezentanțe ale Registrului Auto Român pentru obținerea documentelor necesare înmatriculării, apoi erau scoase la vânzare, în principal prin intermediul rețelelor de socializare.
Anchetatorii susțin că vehiculele erau cumpărate de persoane de bună-credință, care nu cunoșteau proveniența reală a acestora. Plățile se făceau atât în numerar, cât și prin transfer bancar, iar sumele obținute erau împărțite între membrii grupării. Pentru a ascunde circuitul banilor, suspecții foloseau frecvent persoane apropiate, inclusiv membri ai familiei sau cunoscuți, pe numele cărora erau încasate sumele provenite din vânzări.
Potrivit investigațiilor, doar în perioada 2024-2025, gruparea ar fi provocat un prejudiciu de peste 800.000 de euro mai multor persoane vătămate.