Județul Tulcea a pierdut finanțarea prin PNRR pentru 35 de proiecte ale instituțiilor publice, cu o miză financiară de aproximativ 80 de milioane de euro. Suma reprezintă aproape 70% din cele circa 116 milioane de euro pe care le însumau investițiile PNRR luate inițial în calcul pentru județ.
Datele provin din situația Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, folosită pentru harta interactivă publicată de Info Sud-Est, Context.ro, Átlátszó Erdély și Monitorul de Botoșani. La nivel național, 1.622 de proiecte apar ca eliminate, suspendate, reziliate, denunțate sau aflate în alte proceduri de încetare, iar finanțarea PNRR prevăzută inițial pentru ele se apropia de patru miliarde de euro.
La Tulcea, grosul banilor care au ieșit din PNRR era destinat mediului, iar două proiecte din Delta Dunării înghit singure cea mai mare parte a notei de plată.
Ce înseamnă, de fapt, cele 80 de milioane de euro
Cifra trebuie citită cu atenție. Cei aproximativ 80 de milioane de euro reprezintă finanțarea PNRR aferentă celor 35 de contracte care au ieșit din program. Nu înseamnă că toate investițiile respective au fost abandonate definitiv și nici că 80 de milioane de euro au fost deja cheltuite și pierdute. Unele proiecte au murit odată cu finanțarea PNRR, altele au fost mutate sau sunt în curs de mutare pe alte surse, de la Administrația Fondului pentru Mediu până la programe ale Ministerului Dezvoltării, alte fonduri europene ori bugete locale.
În cazul mediului, 16 investiții din județul Tulcea apar ca proiecte scoase din PNRR și preluate pentru continuarea finanțării prin AFM. PNRR-ul a fost pierdut, dar investițiile respective au primit o a doua șansă.
Cifra sigură este, deci, aceasta: aproximativ 80 de milioane de euro nu mai vin la Tulcea prin PNRR. O parte dintre proiecte continuă însă cu alți bani publici.
Cât de rău stă Tulcea față de restul țării?
Aici apare partea cu adevărat interesantă. Ca sumă brută, Tulcea nu este cel mai mare perdant al PNRR. Județul Constanța, de exemplu, are 60 de proiecte scoase din program, cu o finanțare de aproape 150 de milioane de euro, aproape dublu față de Tulcea. La Cluj, numai finanțarea europeană pierdută pentru proiectul metroului era de 300 de milioane de euro. Există și alte investiții uriașe scoase din PNRR, precum spitale și proiecte naționale de infrastructură, care depășesc singure întreaga sumă pierdută de județul Tulcea.
Procentual însă, tabloul se schimbă radical. La Constanța, cele aproximativ 150 de milioane de euro scoase din PNRR reprezintă cam o treime din portofoliul județului, evaluat la 545 de milioane de euro. La Tulcea, cele 80 de milioane reprezintă aproape 70% din cele 116 milioane de euro prevăzute pentru investițiile analizate. Cu alte cuvinte, Constanța pierde mai mulți bani în cifre absolute, dar Tulcea pierde o bucată mult mai mare din ceea ce avea.
Este Tulcea județul care a pierdut procentual cel mai mult din România? Nu putem afirma asta fără echivoc. Ce putem spune însă fără să forțăm cifrele este că procentul de aproape 70% este extrem de ridicat și plasează Tulcea printre cazurile severe ale eșecului PNRR. La vecinii din Constanța, spre comparație, proporția este de aproximativ 27,5%. În bani, Constanța pierde mai mult. În raport cu cât avea la dispoziție, Tulcea arată considerabil mai rău.
Delta pierde PNRR-ul pentru 50 de milioane de euro
Cele mai grele două proiecte sunt ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Primul trebuia să finanțeze decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna, reducerea eutrofizării și menținerea biodiversității, cu o alocare PNRR de 35 de milioane de euro. Al doilea prevedea reconfigurarea infrastructurii publice de acces și vizitare a Deltei, cu centre pentru vizitatori, puncte de observație și alte amenajări menite să reducă presiunea turismului asupra habitatelor, pentru care erau alocate alte 15 milioane de euro. În total, 50 de milioane de euro din PNRR.
Memorandumul Ministerului Mediului din octombrie 2025 spune clar că ambele proiecte au fost eliminate de la finanțarea prin PNRR din cauza „progresului fizic de implementare redus” în momentul renegocierii cu Comisia Europeană. Pentru decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna, documentul indică un contract de 207,4 milioane de lei, din care 174,3 milioane reprezentau finanțarea PNRR. Pentru infrastructura de acces și vizitare, valoarea totală era de 88,89 milioane de lei, dintre care 74,7 milioane din PNRR. Așadar, cei 50 de milioane de euro reprezintă strict alocarea europeană pentru cele două investiții, nu valoarea integrală a contractelor cu TVA.
Situația este cu atât mai apăsătoare cu cât despre colmatarea lacurilor și canalelor din Deltă se vorbește de ani. În vara lui 2026, pe fondul cotelor extrem de scăzute ale Dunării, problema a redevenit acută, iar reprezentanții pescarilor atrăgeau atenția că lacurile Uzlina și Fortuna au ajuns la niveluri foarte reduse ale apei. Finanțarea pentru una dintre lucrările care trebuiau să atace exact această problemă a existat. Proiectul n-a ajuns însă suficient de departe încât PNRR să-l mai poată duce la capăt.
Din cele 35 de proiecte publice scoase din finanțarea PNRR la Tulcea, 21 sunt din domeniul mediului. Reprezintă 60% din numărul total, dar aproximativ 70 de milioane de euro din cele circa 80 de milioane ieșite din program, adică aproape nouă din zece euro. Restul inventarului cuprinde opt proiecte de infrastructură și dezvoltare, de aproximativ 8,8 milioane de euro, patru proiecte din sănătate, cu circa 400.000 de euro, și două din educație, de aproximativ 183.000 de euro.
Municipiul Tulcea pierde cinci finanțări PNRR
Primăria Tulcea apare cu cinci proiecte care nu mai beneficiază de finanțarea PNRR, însumând aproape 12 milioane de euro. Cel mai mare este „Crearea de păduri urbane în Municipiul Tulcea”. În 2024, Ministerul Mediului îl prezenta drept proiectul prin care orașul urma să aibă cea mai mare pădure urbană realizată prin PNRR: 61,2 hectare și aproximativ 2,5 milioane de puieți.
Contractul fusese anunțat cu o valoare totală de peste 5,8 milioane de euro, iar bugetul PNRR din situația MIPE era de aproximativ 5,5 milioane. Acum, proiectul apare „eliminat din PNRR”. Primarul Ștefan Ilie a declarat pentru Info Sud-Est că municipalitatea nu cheltuise bani europeni pentru investiție și că intenționează să continue împăduririle etapizat, din bugetul local și eventual prin sponsorizări.
Al doilea proiect mare privea construirea unor locuințe pentru tineri aflați în dificultate, cu aproximativ 5 milioane de euro finanțare PNRR. Licitația pentru execuție a fost anulată în februarie 2026 după ce nu s-a prezentat niciun ofertant, iar Primăria spune că încearcă acum să continue proiectul cu alte fonduri europene.
Pe listă mai sunt reabilitarea energetică a Liceului de Arte „George Georgescu”, aproximativ 681.000 de euro, reabilitarea imobilului de pe strada 14 Noiembrie nr. 3, aproximativ 650.000 de euro, și Centrul Comunitar Integrat Tulcea, circa 133.000 de euro. Nici acestea nu sunt toate investiții abandonate.
Municipalitatea susține că Liceul de Arte și clădirea de pe 14 Noiembrie au fost orientate către Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, iar Centrul Comunitar Integrat către o altă finanțare europeană, prin GAL. Primăria a pierdut, deci, banii din PNRR. Nu neapărat și proiectele.
Lista se întinde prin tot județul
Problema nu se oprește în municipiu. În situația MIPE, Isaccea apare cu cinci contracte ieșite din PNRR, Babadag cu trei și Murighiol cu două. Cu câte un proiect apar Măcin, Topolog, Ceamurlia de Jos, Grindu, Horia, Izvoarele, Sarichioi, Slava Cercheză, Stejaru, Turcoaia, Sfântu Gheorghe și Mihai Bravu.
Pe listă figurează și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu proiectul pentru reabilitarea sediului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”. Un caz care poate fi verificat direct în evidențele PNRR este proiectul comunei Topolog pentru instalarea sistemelor individuale de colectare și epurare a apelor uzate: aproximativ 4,46 milioane de lei finanțare PNRR și statutul „ELIMINAT DIN PNRR”.
La nivel național, România a pornit în 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro, redus după renegocieri succesive la aproximativ 20,1 miliarde. Ministerul Mediului a încercat să salveze o parte dintre investițiile scoase din mecanismul european, iar harta oficială lansată în mai 2026 cuprinde sute de proiecte mutate din PNRR și continuate prin Administrația Fondului pentru Mediu. În această categorie intră și 16 proiecte de mediu din județul Tulcea.
Bilanțul, spus fără artificii, rămâne însă greu: prin ieșirea celor 35 de contracte, Tulcea a pierdut aproximativ 80 de milioane de euro din finanțarea PNRR. Nu este cea mai mare sumă pierdută de un județ din România, dar raportarea la portofoliul local schimbă perspectiva: aproape șapte din zece euro prevăzuți pentru investițiile tulcene analizate au ieșit din PNRR.
Pentru o parte dintre proiecte, statul a găsit sau caută alte buzunare publice din care să le plătească. Cele două mari proiecte ale ARBDD, cu 50 de milioane de euro alocare PNRR pentru Delta Dunării, au fost însă eliminate din program pentru progres fizic redus.
Aici nu mai este o chestiune de contabilitate sau de etichetă administrativă. Banii PNRR au avut termen de expirare. Problemele Deltei, nu.
Surse de documentare
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, situația contractelor PNRR din județul Tulcea;
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Memorandumul privind continuarea, diminuarea și încetarea proiectelor PNRR;
Ministerul Mediului, Harta investițiilor de mediu PNRR și AFM;
Info Sud-Est,
