Tulcea are pe masa administrației proiecte de zeci de milioane de euro, o centură nouă de aproximativ 10 kilometri, transformarea Pieței Civice și a zonei spre faleză, noi parcuri, încă 24 de autobuze electrice și chiar parcări subterane sau supraterane construite cu bani privați. Este fotografia următorilor ani făcută de viceprimarul George Șinghi. Numai că, privită de la nivelul străzii, fotografia prezentului este ceva mai puțin spectaculoasă: Corneliu Gavrilov încă așteaptă finalul unui șantier devenit aproape proverbial, iar pe Unirii termenele anunțate pentru închiderea lucrărilor și asfaltare continuă să alunece.
Viceprimarul pleacă însă de la o observație corectă: infrastructura unui oraș nu înseamnă numai asfaltul pe care îl vede șoferul.
„Aș vrea să nu ne referim doar la partea care se vede, la asfaltul de deasupra, pentru că infrastructura presupune mai multe componente. În primul rând, am reabilitat și reabilităm foarte multe rețele de apă, canal, branșamente, care conduc la reduceri de pierderi, la o contorizare mai bună, proiecte de ape meteorice foarte importante pentru Tulcea. În ultimii ani am reușit, prin aceste proiecte implementate, să reducem impactul ploilor torențiale. Mai avem de lucru la câteva străzi, dar, în mare parte, problemele grave au fost rezolvate”, spune George Șinghi pentru Radio Constanța.
La acestea, viceprimarul adaugă rețelele electrice, fibra optică și iluminatul public introduse în subteran pe mai multe străzi. „Aceste lucruri nu se văd foarte bine și nu se simt direct de către cetățean, însă sunt foarte importante pentru a putea asigura o infrastructură de calitate. Și, la sfârșit, bineînțeles, vine partea de asfalt, borduri și trotuare.”
Iar bilanțul prezentat de Șinghi nu este mic: peste 60 de străzi asfaltate în ultimii ani, alte 13 aflate acum în lucru și mai multe proiectate pentru perioada următoare.
„Tulcea este în continuare un șantier, dar în ultimii ani am asfaltat peste 60 de străzi. Încă 13 sunt acum în lucru și mai avem foarte multe străzi proiectate, dar care încă nu au început. Vor începe anul acesta, anul viitor. Pot să spun că anul acesta și la începutul anului viitor vom finaliza străzi foarte, foarte importante din municipiu”, afirmă viceprimarul.
Este, însă, exact punctul în care discursul optimist al administrației se întâlnește cu răbdarea tot mai scurtă a tulcenilor.
Aquaserv ar fi intrat „pe un făgaș normal”. Pe străzi, normalitatea încă se lasă așteptată
George Șinghi nu ocolește problema Aquaserv și recunoaște că întârzierile companiei de apă au tras înapoi o parte dintre investițiile municipiului.
„Din păcate, au fost și proiecte întârziate din diverse motive. Sunt proiectele derulate de Compania de Apă, dar care acum, într-un final, de vreo lună-două, au intrat totuși pe un făgaș normal”, spune viceprimarul.
Afirmația trebuie însă privită cu ceva prudență.
La jumătatea lunii mai, situația era atât de gravă încât primarul Ștefan Ilie vorbea public despre lucrări blocate pe Corneliu Gavrilov și Babadag și lua în calcul inclusiv reorganizarea relației municipiului cu Aquaserv. Ora de Tulcea consemna atunci că lucrările de pe cele două străzi erau blocate, iar municipalitatea nu putea continua propriile investiții până când operatorul de apă nu își termina partea de infrastructură subterană.
Pe 16 iunie, după luni de blocaj, Aquaserv a semnat contractul care trebuia să permită reluarea lucrărilor pe Babadag și Corneliu Gavrilov. Era momentul în care se anunța că „se deblochează coșmarul”. Numai că de la deblocarea administrativă până la o stradă terminată există, după cum știu foarte bine cei care circulă prin zonă, o distanță măsurată nu în metri, ci în luni.
Corneliu Gavrilov este probabil cel mai bun exemplu. Strada este prinsă între proiectul de modernizare al Primăriei și proiectul Aquaserv de schimbare a rețelelor de apă și canalizare. Primăria nu poate asfalta definitiv până când lucrările subterane nu sunt încheiate. Blocajul fusese documentat încă din martie, când atât municipalitatea, cât și Aquaserv recunoșteau problemele de finanțare, plățile restante și dificultățile tehnice ale șantierului.
Mai mult, pe 1 iulie Aquaserv anunța o nouă intervenție neprogramată chiar pe Corneliu Gavrilov, pentru remedierea unei avarii. Asta nu înseamnă că pe stradă nu se lucrează, dar arată că „făgașul normal” despre care vorbește viceprimarul nu s-a tradus încă într-un final de șantier pe care tulceanul să-l poată vedea.
Un semn de întrebare există și pe strada Unirii. La sfârșitul săptămânii trecute, printr-un comunicat, se anunța închiderea temporară a străzii și finalizarea intervenției până sâmbătă, 1 august, urmând asfaltarea zonei. Termenul a trecut, iar asfaltul anunțat nu a venit. Poate exista o explicație tehnică și poate apărea un nou termen, dar tocmai aici administrația trebuie să schimbe ceva: când anunță public o dată, iar data nu mai poate fi respectată, cetățeanul trebuie informat la fel de repede și despre întârziere. Altfel, fiecare termen ratat consumă din credibilitatea următorului.
Cu atât mai mult cu cât chiar primarul Ștefan Ilie a fost, în ultimele luni, unul dintre cei mai duri critici ai Aquaserv, acuzând întârzierile companiei și faptul că Primăria ajunge să țină propriile proiecte de asfaltare pe loc până când sunt terminate rețelele din subteran.
50 de milioane de euro. Atenție însă: proiecte depuse nu înseamnă bani deja câștigați
Dincolo de lucrările curente, George Șinghi pune pe masă o cifră puternică: 50 de milioane de euro.
„Sunt în continuare multe lucruri de făcut. Vă spuneam de proiectele mari de centură, de proiecte noi pe care le pregătim, proiecte de regenerare urbană care să schimbe mai direct centrul orașului și diverse zone turistice. Avem proiecte pregătite și le depunem anul acesta. Pot să vă spun că am depus anul acesta și continuăm să depunem până la finalul anului proiecte de 50 de milioane de euro.”
Cifra sună bine, dar trebuie citită corect. Vorbim despre valoarea proiectelor depuse sau aflate în pregătire pentru finanțare, nu despre 50 de milioane de euro care au intrat deja în conturile Primăriei și nici despre contracte de execuție semnate.
O parte importantă privește regenerarea urbană.
„Avem proiecte de regenerare urbană în zonele centrale, în Piața Civică și zona până spre faleza municipiului, regenerare urbană pe zona Grădinii de Vară și alte două parcuri mari din municipiu. Acestea constau în revigorarea completă a zonei, spații verzi mai mari, mobilier urban modern, zone de petrecere a timpului liber, zone culturale, expoziționale, proiecte foarte frumoase care vor schimba într-adevăr Tulcea”, spune Șinghi.
Dacă vor obține finanțarea și vor ajunge integral în teren, asemenea proiecte pot schimba vizibil centrul orașului. Deocamdată însă, cuvântul important este „dacă”. Între o cerere de finanțare, un contract semnat și o Piață Civică refăcută există licitații, contestații, constructori și termene. Tulcea are suficientă experiență recentă pentru a ști că acestea nu sunt simple formalități.
Aceeași diferență trebuie făcută și în cazul transportului public.
„Avem proiecte și pentru achiziția de autobuze electrice noi, pe lângă cele 30 pe care le deținem în prezent. Intenționăm să achiziționăm încă 24 de autobuze. Lucrăm la infrastructura pentru biciclete. Am realizat această infrastructură pe câteva străzi și intenționăm să dezvoltăm aceste benzi dedicate, dar să achiziționăm și noi parcări rezidențiale pentru biciclete”, spune viceprimarul.
Două asemenea parcări pentru biciclete sunt deja instalate, iar administrația susține că cererea depășește numărul locurilor disponibile.
„Avem în continuare cereri mai multe decât sunt locuri și pregătim încă 20 de module pe care să le instalăm în cartiere”, explică Șinghi..
Centura de 10 kilometri și explicația cu „Guvernul plin”
Marele proiect rutier rămâne noua centură a Tulcei, un traseu de aproximativ 10 kilometri care ar urma să lege drumurile naționale și județene care intră în municipiu și să asigure conexiunea cu viitorul drum expres Tulcea-Constanța.
„Noua centură a municipiului este un proiect major, o centură de 10 kilometri care leagă toate drumurile naționale și județene care intră în Tulcea, dar care face legătura și cu viitorul drum expres Tulcea-Constanța. În momentul acesta așteptăm Hotărârea de Guvern pentru indicatorii tehnico-economici, dar și pentru exproprierea terenurilor. Din păcate, din câte înțeleg, ar trebui să așteptăm un Guvern plin pentru lucrul acesta”, declară George Șinghi.
Aici lucrurile sunt ceva mai nuanțate decât lasă să se înțeleagă formula viceprimarului.
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai și funcționează de atunci cu atribuții limitate. Bolojan nu rămâne la Palatul Victoria pentru că refuză pur și simplu să plece. Articolul 110 din Constituție prevede că Guvernul al cărui mandat a încetat continuă să îndeplinească actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul Guvern.
Dar faptul că avem un Guvern demis nu înseamnă automat că acesta nu poate adopta Hotărâri de Guvern privind investiții.
Pe 18 iunie, cabinetul Bolojan, deja demis de mai bine de o lună, a aprobat inclusiv o Hotărâre de Guvern pentru indicatorii tehnico-economici ai investiției privind electrificarea liniei feroviare Iași-Frontieră, precum și acte referitoare la exproprieri. Pe 22 iunie au fost aprobate din nou hotărâri privind exproprieri pentru mari proiecte de infrastructură.
Pentru centura Tulcei, întrebarea devine astfel mai precisă: documentația este completă și proiectul a ajuns efectiv pe circuitul guvernamental, iar ceea ce lipsește este exclusiv decizia Executivului? Sau mai există etape administrative de parcurs? Este o diferență importantă, mai ales pentru un proiect prezentat drept una dintre marile investiții ale municipiului.
Parcări private cu bani privați. Deocamdată, mai mult idee decât proiect
Un alt subiect interesant este încercarea Primăriei de a atrage capital privat pentru construirea unor parcări.
„Ne-ar interesa, de exemplu, realizarea de parcări subterane sau supraterane împreună cu privați care să le administreze și tot felul de alte proiecte. Suntem deschiși la propuneri și bineînțeles că un astfel de parteneriat ar degreva puțin și bugetul local”, spune viceprimarul.
Numai că Șinghi recunoaște imediat și partea mai puțin spectaculoasă a poveștii:
„Din păcate, legislația nu cred că ne ajută foarte mult și nu pot să spun că există un interes foarte aplicat pe aceste parteneriate din partea privaților. E un domeniu deficitar la care continuăm să lucrăm.”
Cu alte cuvinte, parcările subterane sau supraterane în parteneriat cu investitori privați sunt, în acest moment, o idee pe care administrația ar vrea să o transforme într-un proiect, nu un proiect aflat deja în execuție.
Și poate că aceasta este cheia în care trebuie citit întregul tablou prezentat de viceprimar.
*****
Tulcea are proiecte. Unele sunt deja în lucru, altele sunt depuse la finanțare, altele se află încă la nivel de intenție. Are peste 60 de străzi despre care administrația spune că au fost asfaltate, alte 13 în lucru, proiecte de regenerare urbană de zeci de milioane de euro, autobuze electrice pe lista de cumpărături și o centură care ar putea schimba radical traficul din oraș.
Dar administrația are și o problemă mult mai puțin spectaculoasă, pe care niciun rendering și nicio cerere de finanțare nu o pot ascunde: capacitatea de a închide la timp șantierele deja deschise.
Pentru tulceanul care trece zilnic pe Corneliu Gavrilov sau a așteptat asfaltul promis pe Unirii, cele 50 de milioane de euro sunt încă o cifră. Primul criteriu după care va judeca următorul val de investiții este mult mai simplu: când spuneți că terminați o stradă, terminați-o.
Sursa de documentare initiala- interviu la Radio Constanta a viceprimarului Singhi George
