De zeci de ani, DJ222N este promisiunea care se prăbușește în gropi. Acum, pare că cineva s-a decis, în sfârșit, să o țină. Va reuși Tulcea să-și lege nordul de lume — sau ne întoarcem, din nou, la noroi și speranțe amânate?
📍 Un drum de piatră, la propriu și la figurat Drumul județean DJ222N, care ar trebui să unească municipiul Tulcea de Chilia Veche, e mai degrabă o poveste neterminată decât o șosea funcțională. Ani la rând a fost motiv de frustrare, glume amare și promisiuni uitate. Acolo unde trebuiau să circule mașinile, au crescut bălți. Unde trebuia să existe legătura între comunități, s-a așternut tăcerea și praful.
Totuși, în 2025, lucrurile par să se miște. Și nu doar în declarații.
🚧 În sfârșit: contract semnat, utilaje pe drum La finalul lunii martie, Consiliul Județean Tulcea a semnat un contract cu Mega Edil SRL, în valoare de 15,8 milioane de lei. Obiectivul: reparații curente pe DJ222N, cu întărirea fundației și refacerea căii de rulare folosind îmbrăcăminte de piatră.
Pe 2 aprilie s-a emis ordinul de începere a lucrărilor. În aceeași săptămână, utilajele și materialele au fost deja în teren. Nu vorbim de machete și proiecte PowerPoint, ci de camioane care ridică praf și muncitori care chiar lucrează — un peisaj rar întâlnit în nordul județului când vine vorba de infrastructură rutieră.
⚠️ De ce contează acest drum mai mult ca niciodată? DJ222N nu este doar o șosea. Este cordonul ombilical care leagă Tulcea de localități izolate precum Ceatalchioi, Plauru, Pardina și Chilia Veche. Într-un județ unde distanțele se măsoară în ore pierdute și suspine la volan, acest drum e vital: pentru locuitori, pentru economie, pentru accesul la servicii de urgență.
Mai mult: în contextul conflictului din Ucraina, DJ222N capătă o valoare strategică. În cazul unor evenimente neprevăzute, acest drum poate deveni un culoar logistic esențial. Deputatul Sergiu Constantinescu a subliniat acest aspect în repetate rânduri, dar până acum declarațiile au rămas fără ecou. Acum, mingea e, în sfârșit, pe asfalt.
💣 O istorie plină de gropi, procese și eșecuri De ce a durat atât? Povestea DJ222N este emblematică pentru România post-2000: proiecte întârziate, litigii cu Agrodelta Sireasa S.A., finanțări europene pierdute din cauza neînțelegerilor privind proprietatea terenului. În februarie 2025, lucrările erau suspendate din lipsa unui buget aprobat. Rămăseseră „de acoperit” aproximativ 10 kilometri de drum. De data asta, se pare că cineva a găsit și bani, și voință.

🗣️ Ce spun oamenii? Localnicii au reacționat cu un amestec de speranță și sarcasm: „O să credem că se face când o să vedem asfaltul sub roți, nu în poze,” spune un locuitor din Pardina. „Am mai auzit de reparații. Deocamdată ne rupem mașinile în ele.”
Cu toate acestea, prezența utilajelor și ritmul bun al începutului le dau motive de încredere. Pentru comunități obișnuite cu uitarea, orice semn de activitate devine un eveniment.
🔜 Ce urmează? Reparațiile actuale sunt doar un prim pas. Ceea ce se execută acum este, de fapt, o soluție provizorie: drum de piatră, nu asfalt. Dacă vrem o modernizare reală, este nevoie de investiții consistente, finanțare europeană și, mai ales, o strategie coerentă. Nu improvizații pe termen scurt.
✍️ Editorial: Nu mai merge cu „merge și-așa” Tulcea nu-și mai poate permite să ignore drumurile periferice. Un județ nu înseamnă doar orașul reședință, ci fiecare sat, fiecare comună, fiecare legătură dintre ele. DJ222N e mai mult decât pietriș — e un test. Un test al capacității noastre de a construi nu doar șosele, ci încredere
Deci, mai nimic: reparatii, drum de piatra pe 15 milioane! Tragic!