Sâmbătă, 6 iunie, cu un sfert de oră înainte de ora 10.00, pe aleea care duce spre intrarea Liceului Tehnologic „Henri Coandă”, un pâlc de seniori cu părul alb aștepta cuminte. Își dăduseră întâlnire acolo pentru că, în urmă cu 50 de ani, erau prima promoție a Liceului Metalurgic, așa cum se numea atunci școala.
Printre ei, energic ca întotdeauna, Chiriac Ion dădea ultimele indicații și îi întâmpina pe cei care soseau. În jurul lui, colegi vechi, doamne elegante, zâmbete reținute, priviri care căutau chipuri cunoscute sub semnele timpului.
Aproximativ 35 de absolvenți ai promoției 1976 au intrat din nou în liceu. Au fost întâmpinați de directorul adjunct, Cristina Grigore, și de fosta lor dirigintă, Grad Mihaela, profesoară de fizică. Apoi au mers în sala de istorie, unde revederea a devenit, pentru câteva ceasuri, o lecție despre timp.
Catalogul, mai puternic decât orice discurs
S-a strigat catalogul. Un ceaslov scris de mână, prăfuit de vremuri apuse, cu nume care cândva răspundeau repede, limpede, adolescentin. Acum, fiecare nume venea cu o poveste.
Ingineri, colonei, constructori de toate felurile, contabili, oameni care au dus în spate familii, meserii, șantiere, uzine, instituții și ani grei, și-au spus pe scurt viața din ultimii 50 de ani. Fără emfază. Fără parade. Doar cu emoția aceea serioasă a oamenilor care știu cât cântărește timpul.
În prezidiu, alături de diriginta prof.Grad Mihaela, s-au aflat și doi foști profesori, probabil singurii rămași , acum pensionari venerabili: Cizmaru Vasile, cunoscut de mulți drept unul dintre cei mai energici directori de la Alum, și Varovici Cornel, fost profesor de sport.
Dar cele mai puternice momente au fost tăcerile. La unele nume strigate, cineva răspundea simplu: „A plecat”, apoi făcea acel semn definitiv cu mâna. Din cele patru clase ale primei promoții, răspunsul acesta s-a auzit de multe ori. Prea multe ori.
O generație care a construit și a mers mai departe
Unii schiopătau. Unul avea baston. Unii nu mai auzeau bine. Dar bucuria revederii nu avea nevoie de traducere. Se vedea în felul în care își strângeau mâinile, în felul în care se priveau, în glumele scurte, în fotografiile făcute una după alta, ca și cum fiecare imagine mai putea salva ceva din fuga anilor.
Seara, cei aproximativ 30 de seniori au mers la restaurant, iar duminică au făcut o excursie până la Sulina. Revederea de 50 de ani a primei promoții a fostului Liceu Metalurgic nu a fost doar o întâlnire între foști colegi. A fost întoarcerea unei generații în locul de unde a plecat spre viață.
Printre cei prezenți s-au numărat Chiriac Ion, Badea Gheorghe, Abduraman , Paul Prisada, absent motivat, Carașcă Mihai, Vulpe Nicu, Abramov, Manea, Perfil …
Mulți dintre cititori își vor recunoaște, poate, în fotografii, tații, bunicile sau bunicii. Oamenii aceștia au construit, într-un fel, România de astăzi, cu bunele și relele ei.
Iar sâmbătă, la „Henri Coandă”, după 50 de ani, catalogul s-a mai strigat o dată. Și cine a putut a răspuns: prezent.
FOTO- Andrei Marian , elev clasa a XI A,
