Pe scurt:
Profesorii debutanți vor avea salarii de bază mai mari din 2027, însă sindicatele avertizează că diferențele față de profesorii cu experiență devin prea mici. Reforma este presată de termenele PNRR și de constrângerile bugetare.
Noua lege a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, care ar urma să se aplice integral de la 1 ianuarie 2027, schimbă radical modul de calcul al veniturilor pentru angajații din educație. Potrivit Mediafax, proiectul prevede creșteri vizibile pentru profesorii debutanți, în timp ce pentru cadrele cu vechime mare avansul veniturilor totale este mult mai redus.
Guvernul promite salarii de bază mai mari, mai ales pentru debutanți, dar procesul de adoptare a legii este complicat de faptul că proiectul este jalon în PNRR, are termen strâns și a primit sute de observații. Sindicatele reclamă eliminarea unor drepturi și diferențe prea mici între profesorii aflați la început de carieră și cei cu vechime.
Salariile debutanților cresc semnificativ, dar grila se „aplatizează”
Proiectul introduce o formulă unitară: salariul de bază se calculează prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință, stabilită pentru 2027 la 4.100 de lei. Coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8. Pentru educație, una dintre cele mai importante schimbări vizează profesorii aflați la început de carieră. Un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să aibă un coeficient de 1,84, ceea ce înseamnă un salariu de bază brut de 7.544 de lei.
Simulările Ministerului Muncii arată că salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 6.446 de lei în 2026 la 7.544 de lei brut în 2027, adică o majorare de aproximativ 17%. Autoritățile susțin că această creștere ar trebui să facă intrarea în sistemul de educație mai atractivă pentru tinerii absolvenți. Guvernul spune că noua grilă încearcă să atenueze criza de personal, lipsa profesorilor calificați și diferențele dintre mediul urban și rural.
Creșteri sunt prevăzute și pentru profesorii cu experiență, însă efectul este mai redus dacă se ia în calcul venitul brut total, nu doar salariul de bază. Un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime ar urma să ajungă la un salariu de bază brut de 9.635 de lei (coeficient 2,35), față de 8.217 lei în 2026. Venitul brut lunar total pentru această categorie ar urma să crească de la 12.021 lei la 12.166 lei, adică o majorare de aproximativ 1%.
Reprezentanții sindicatelor critică această diferență redusă între debutanți și profesorii cu vechime, acuzând „aplatizarea” grilei. Ei susțin că un profesor cu grad didactic I, vechime mare și responsabilități suplimentare ar trebui să fie remunerat semnificativ mai bine decât un debutant, pentru a recompensa experiența și performanța profesională.
Salariile de bază pentru profesori în preuniversitar și universitar
În învățământul preuniversitar, coeficienții pentru profesorii cu studii superioare de lungă durată pornesc de la 1,84 pentru debutanți și ajung la 2,35 pentru profesorii cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime. Sumele sunt brute și reprezintă salarii de bază, fără sporuri sau alte drepturi suplimentare:
- Profesor debutant, studii superioare lungă durată: coeficient 1,84 – 7.544 lei
- Profesor definitiv, vechime peste 25 ani: coeficient 2,05 – 8.405 lei
- Profesor grad didactic II, vechime peste 25 ani: coeficient 2,18 – 8.938 lei
- Profesor grad didactic I, vechime peste 25 ani: coeficient 2,35 – 9.635 lei
În învățământul universitar, diferențele salariale sunt mai mari. Un asistent universitar debutant pornește de la același nivel ca profesorul debutant din preuniversitar (coeficient 1,84 – 7.544 lei), dar un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime ajunge la coeficientul 4,00, adică un salariu de bază brut de 16.400 de lei. Conferențiarii universitari și lectorii sunt încadrați între aceste niveluri, în funcție de funcție și vechime.
Sporurile și premiile de performanță se modifică, iar sindicatele contestă schimbările
Proiectul păstrează unele sporuri specifice, precum cele pentru localități izolate sau învățământ special, dar schimbă logica acordării beneficiilor de performanță. Una dintre modificările contestate este transformarea actualei gradații de merit într-un sistem de premii de performanță. În prezent, gradația de merit reprezintă 25% din salariul de bază, acordată pentru cinci ani. În noua formulă, premiile de performanță ar putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile ocupate dintr-o instituție, iar valoarea individuală ar urma să fie între 10% și 20% din salariul de bază. Sindicatele susțin că această schimbare ar reduce predictibilitatea veniturilor și ar transforma un drept profesional stabil într-un mecanism temporar, mai ușor de modificat sau restrâns. Detalii suplimentare despre aceste modificări pot fi găsite în articolul Gradația de merit dispare: profesorii vor primi bonusuri de performanță.
Pentru a limita nemulțumirile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”, acordată dacă salariul calculat după noua lege este mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026. Mecanismul ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2031, astfel încât angajații deja încadrați să își păstreze venitul pentru aceeași funcție și aceleași condiții de muncă. Sindicatele atrag însă atenția că această măsură nu rezolvă problema de fond a grilei salariale.
Presiunea PNRR și constrângerile bugetare influențează forma finală a legii
Legea salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, cu termen-limită 31 august 2026. Dacă legea nu este adoptată și promulgată până la această dată, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene. Proiectul a atras deja sute de observații din partea sindicatelor și instituțiilor, iar legea trebuie să se încadreze într-un plafon bugetar strict: impactul reformei nu trebuie să depășească 8 miliarde de lei în 2027.
Un alt motiv de nemulțumire este diferența dintre variantele discutate anterior și forma actuală a proiectului. În spațiul public au circulat simulări cu o valoare de referință de 4.325 de lei, însă proiectul actual folosește pentru 2027 valoarea de 4.100 de lei. Această diferență are efect direct asupra salariilor finale, pentru că toate veniturile de bază sunt calculate prin înmulțirea coeficientului cu valoarea de referință. Autoritățile au explicat că varianta cu valoare de referință mai mare ar fi avut un impact bugetar de aproximativ 12 miliarde de lei, peste plafonul de 8 miliarde de lei asumat pentru 2027.