Împrumuturile din acest an ale Guvernului PSD-PNL au ajuns, la final de noiembrie, la suma anuală record de 225,76 miliarde de lei (45 miliarde de euro). Dimensiunea record a finanțărilor luate de Guvern vine pe fondul ieșirii de sub control a deficitului bugetar, ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii din anul electoral. În luna noiembrie, o lună mai dificilă pentru Ministerul de Finanțe, marcată de volatilitate pe piețele financiare locale grație incertitudinilor cu privire la procesul electoral din țara noastră și rezultatele sale, Guvernul a făcut împrumuturi de peste 13 miliarde de lei, notează Economedia.
Comparativ, după primele 11 luni din 2023, împrumuturile se ridicau la 189 miliarde de lei, iar deficitul bugetar era la 73,5 miliarde de lei. În 2024, după primele 10 luni din an, deficitul este la 109,4 miliarde de lei și va mai crește. Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern, cu tot cu cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice.
Pe lângă acest deficit, Guvernul se mai împrumută pentru a plăti datoria ce ajunge la scadență într-un an, iar, împreună, cele două dau așa-numitul necesar brut de finanțare. Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a actualizat din nou, pentru a treia oară în acest an, necesarul brut de finanțare pentru acest an, de la 235 miliarde de lei la 246 miliarde de lei, pe fondul unei noi estimări în creștere a deficitului bugetar din acest an, de la 7,9% la 8,58% din PIB, echivalentul a 152 miliarde de lei. Din calcului deficitului au fost în final scoase veniturile teoretice care erau așteptate să intre la buget din digitalizare.
Creșterea deficitului este alarmantă deoarece dinamica veniturilor bugetare a fost totuși peste așteptări (+13,1% față de primele 10 luni din 2023) și ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul trasat de Ministerul Finanțelor, ceea ce arată că economia și mai ales consumul au mers bine până acum. Creșterea deficitului este de astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+21%, față de planificarea bugetară de la început de an de doar +10%) în acest an electoral special, cu toate rundele de alegeri.