Ministerul Apărării Naționale încearcă să recupereze un prejudiciu de peste 350.000 de lei de la mai mulți foști militari ai Unității Militare 02025 Babadag, într-un dosar care scoate la iveală o situație greu de explicat administrativ: cercetarea internă începută în 2015 ar fi fost finalizată abia în primăvara anului 2024.
Aproape nouă ani pentru o procedură care, potrivit legislației aplicabile la momentul declanșării ei, trebuia soluționată în câteva luni.
Tribunalul Tulcea a considerat că MApN a ajuns prea târziu și a respins acțiunea prin care ministerul încerca să recupereze banii, constatând intervenirea prescripției. Ministerul nu renunță însă la prejudiciul reclamat și a atacat hotărârea, dosarul ajungând la Curtea de Apel Constanța.
711 hectare, chirii, fier vechi și materiale scoase din gestiune
Povestea începe cu mult înaintea actualului proces. Neregulile reclamate privesc perioada decembrie 2008 – iulie 2014 și modul în care a fost administrat patrimoniul unității militare de la Babadag.
Potrivit informațiilor rezultate din documentele dosarului și publicate de presa constănțeană, MApN a urmărit stabilirea răspunderii materiale în cazul fostului comandant al unității, al administratorului cazărmii și al unui gestionar. Acesta din urmă a decedat între timp, astfel că litigiul civil a continuat și în contradictoriu cu moștenitorii săi.
Una dintre cele mai importante situații reclamate privește un teren de aproximativ 711 hectare aflat în administrarea unității, care ar fi fost folosit pentru activități agricole și de pășunat.
În dosar mai apar încasarea de către fostul comandant a unei compensații lunare pentru chirie în condiții considerate nelegale de MApN, dar și scoaterea unor cantități de țeavă din patrimoniul unității și valorificarea acestora ca fier vechi.
Alte nereguli ar fi vizat materiale scăzute din gestiune pe baza unor documente despre care s-a susținut că nu corespundeau situației reale, justificarea fiind că respectivele bunuri ar fi fost utilizate pentru confecționarea unor ținte destinate poligonului.
Toate aceste situații au ajuns, într-o formă sau alta, și în atenția organelor de urmărire penală.
DNA și Parchetul Militar au clasat dosarele penale
Au fost sesizate DNA și ulterior Parchetul Militar, însă investigațiile penale au fost în cele din urmă clasate.
Potrivit informațiilor din cauză, procurorii nu au constatat întrunirea tuturor condițiilor necesare pentru existența infracțiunilor avute în vedere, printre care delapidarea și falsul. Un element esențial a fost lipsa intenției cerute de lege pentru angajarea răspunderii penale.
Asta nu înseamnă însă că problema eventualelor pagube a dispărut.
Concluzia a fost că eventualele prejudicii provocate prin gestionarea sau administrarea defectuoasă a patrimoniului puteau fi urmărite pe latura răspunderii materiale și civile.
Iar aici MApN s-a lovit de o problemă mult mai simplă decât un dosar penal complicat: timpul.
Cercetare începută în 2015, terminată în 2024
Potrivit OG 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în forma în vigoare la momentul declanșării cercetării, ancheta administrativă trebuia efectuată într-un termen de cel mult 60 de zile de la momentul constatării pagubei. Pentru motive temeinice, termenul putea fi prelungit cu încă cel mult 60 de zile.
În cazul de la Babadag, cercetarea administrativă care a stat ulterior la baza acțiunii MApN ar fi început în anul 2015.
Finalul a venit însă abia în primăvara lui 2024.
Aproape nouă ani.
Tocmai această întârziere uriașă a devenit una dintre principalele apărări ale foștilor militari chemați să răspundă patrimonial.
Tribunalul Tulcea a constatat că termenul legal fusese depășit și a respins acțiunea Ministerului Apărării ca prescrisă.
Consecința este spectaculoasă prin contrast: după ani întregi de verificări, documente și proceduri, instanța nici nu a mai ajuns să tranșeze pe fond dacă prejudiciul de peste 350.000 de lei trebuie sau nu recuperat de la persoanele indicate de MApN.
Ministerul a fost obligat, în plus, să achite pârâților cheltuieli de judecată în valoare totală de 5.500 de lei.
Hotărârea nu este definitivă.
Legea s-a schimbat între timp
Cazul este și mai complicat juridic pentru că legislația privind răspunderea materială a militarilor s-a schimbat între momentul declanșării cercetării și momentul în care MApN a ajuns efectiv în instanță.
Vechea formă a OG 121/1998 prevedea inclusiv mecanisme pentru situațiile în care cei responsabili din sistem nu efectuau la timp cercetarea administrativă sau nu emiteau actele necesare recuperării prejudiciului.
În decembrie 2022, Curtea Constituțională a declarat însă neconstituționale mai multe articole ale ordonanței care reglementau vechiul sistem de stabilire și recuperare administrativă a prejudiciilor. Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial în februarie 2023.
Ulterior, legislația a fost modificată prin Legea 279/2023.
În prezent, cercetarea administrativă trebuie efectuată într-un termen de maximum 180 de zile, iar după finalizarea procedurii dosarul poate fi transmis compartimentului juridic pentru promovarea acțiunii civile.
Pentru cazul concret de la Babadag contează însă succesiunea exactă a normelor aplicabile și modul în care acestea vor fi interpretate în recurs. Aceasta este una dintre problemele pe care Curtea de Apel Constanța le va avea de analizat.
MApN nu renunță la cei peste 350.000 de lei
Ministerul Apărării a contestat soluția Tribunalului Tulcea.
Potrivit informațiilor publicate pe baza datelor dosarului, recursul MApN a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța la 4 august 2026, urmând ca instanța să stabilească termenul de judecată.
Prin urmare, cei peste 350.000 de lei nu pot fi considerați definitiv pierduți. Curtea de Apel poate confirma soluția Tribunalului Tulcea sau, dimpotrivă, poate considera că procesul trebuie să continue.
Până atunci însă, cazul rămâne unul greu de ignorat: o instituție a statului reclamă existența unei pagube importante în patrimoniul unei unități militare, declanșează cercetarea, dar ajunge să încheie procedura internă după aproape nouă ani.
Paradoxul Babadagului: sute de milioane investite azi, sute de mii disputate din trecut
Dosarul capătă o dimensiune aparte tocmai prin raportare la ceea ce reprezintă astăzi infrastructura militară de la Babadag.
Zona este una importantă pentru pregătirea Armatei Române și a militarilor aliați. În februarie 2024, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru o investiție de aproximativ 198,8 milioane de lei, inclusiv TVA, destinată infrastructurii cazărmii 2645 Babadag, beneficiar final fiind Statul Major al Forțelor Navale.
În iunie 2026, Poligonul Babadag a găzduit și activități ale exercițiului multinațional SEA BREEZE 26.1, la care au participat aproximativ 450 de militari din România, Statele Unite, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia și Bulgaria.
Cele două situații nu au, desigur, o legătură financiară directă.
Contrastul administrativ rămâne însă izbitor: în timp ce statul investește astăzi aproape 200 de milioane de lei în infrastructura militară din zona Babadag, MApN se luptă în instanță pentru a salva de prescripție un prejudiciu de peste 350.000 de lei reclamat din fapte petrecute cu mai bine de un deceniu în urmă.
Ultimul cuvânt îl va avea acum Curtea de Apel Constanța.
Până atunci, dosarul de la Babadag rămâne nu doar povestea unor sute de mii de lei, a unor hectare de teren, a fierului vechi și a unor gestiuni contestate. Este și povestea unei cercetări administrative care a durat aproape nouă ani, până când timpul însuși a devenit principalul adversar al Ministerului Apărării.
Surse de documentare: documentele și informațiile judiciare privind cauza, prezentate de FocusPress; Portalul Legislativ al Ministerului Justiției, OG nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor și modificările aduse prin Legea nr. 279/2023; Decizia Curții Constituționale nr. 649/2022; HG nr. 145/2024 privind investițiile în infrastructura militară de la Babadag; Ministerul Apărării Naționale, informațiile oficiale privind exercițiul multinațional SEA BREEZE 26.1.
