Ministerul Apărării a pus pentru prima dată într-un singur tablou detaliat cifrele războiului cu drone purtat, la propriu, la câțiva kilometri de România. Iar pentru tulceni, statisticile au o traducere mult mai simplă decât jargonul militar: RO-Alert în miez de noapte, avioane ridicate de la sol, drone intrate peste frontieră, resturi căutate prin Deltă și, în această vară, chiar drone doborâte lângă Sfântu Gheorghe și Sulina.
Centralizarea MApN, actualizată la 11 septembrie, arată cât de mult s-a schimbat situația în 2026. În mai puțin de nouă luni, ministerul a înregistrat 70 de atacuri cu drone asupra unor obiective din Ucraina, suficient de aproape de frontiera României încât Armata să fie nevoită să intervină pentru monitorizare. În aceleași situații au fost ridicate 54 de aeronave, s-au înregistrat 26 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian sau maritim românesc, patru drone au fost doborâte, iar în 36 de cazuri au fost găsite, ridicate sau neutralizate drone ori fragmente de drone pe teritoriul României.
Cifra care sare însă din tabel este alta: cele 70 de atacuri înregistrate numai în 2026 sunt mai multe decât toate cele 67 consemnate de MApN în cei patru ani anteriori, din 2022 până la sfârșitul lui 2025. La fel, cele 26 de incursiuni din acest an depășesc cele 19 pătrunderi neautorizate adunate în perioada 2022-2025. Din cele 89 de aeronave ridicate de la sol de la începutul războiului, 54 au fost ridicate numai anul acesta.
Atenție la cifre: 70 de atacuri nu înseamnă 70 de atacuri asupra României
Aici merită trasă o linie groasă, pentru că statistica se poate transforma ușor într-un titlu mai dramatic decât realitatea. MApN definește „atacurile în apropierea frontierei” drept atacuri cu drone asupra unor obiective aflate pe teritoriul Ucrainei, în apropierea României, care au obligat structurile militare române să monitorizeze și să gestioneze situația. Cele 54 nu sunt „54 de misiuni”, ci numărul de aeronave ridicate de la sol, iar același incident poate apărea în mai multe categorii. Cu alte cuvinte, cifrele nu se adună între ele.
Pentru Tulcea, însă, statistica națională capătă repede nume de localități. Chilia, Plauru, Periprava, Sfântu Gheorghe, Sulina, Grindu au apărut repetat în comunicatele Ministerului Apărării. Pe 25 iulie, un F-16 românesc a doborât o dronă la aproximativ 10 kilometri vest-nord-vest de Sfântu Gheorghe, într-o zonă nelocuită. A doua zi, o altă dronă a intrat în spațiul aerian românesc și a fost lovită de un F-16 la numai cinci minute după pătrundere, la 12 kilometri nord-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale românești. Au fost a doua și a treia drone doborâte de aviația română în trei zile consecutive.
Două dintre cele patru drone doborâte în 2026 au căzut în sectorul Tulcea
Bilanțul național arată patru drone doborâte în acest an. Două dintre ele au fost neutralizate direct în zona Tulcea: cea de lângă Sfântu Gheorghe și cea deasupra Mării Negre, în dreptul Sulinei. Prima din seria celor trei din iulie fusese detectată inițial la circa 20 de kilometri est de Sulina, a traversat țara pe direcția Sulina-Brăila-Fetești-Buzău și a fost doborâtă lângă Padina, în județul Buzău. A patra a fost doborâtă pe 16 august de un F-18 spaniol, în județul Galați.
Șirul incidentelor din Tulcea nu s-a oprit însă la cele două doborâri. În noaptea de 20 august, o dronă a pătruns în România și s-a prăbușit lângă Grindu, iar resturile au fost ridicate pentru cercetări. Pe 3 și 4 septembrie, echipele EOD ale Forțelor Navale au neutralizat două fragmente de drone care aveau încărcătură explozivă, unul în zona Platformei Centrale, celălalt la aproximativ cinci mile marine est de intrarea pe brațul Sulina. Ambele fuseseră semnalate de nave comerciale.
Iar ultimele zile arată că ritmul nu a scăzut. Pe 10 septembrie, ținte aeriene detectate în apropierea Insulei Șerpilor au dus la un nou RO-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar două F-18 spaniole și un elicopter IAR-330 Puma SOCAT au decolat pentru monitorizare. Câteva ore mai târziu, în dimineața de 11 septembrie, radarele au detectat alte ținte la circa 16 kilometri nord de Vâlcove. La 4.36 tulcenii din nord au primit din nou RO-Alert, iar două F-16 românești au fost ridicate de la Borcea. În aceste două episoade MApN nu a raportat pătrunderi în spațiul aerian național.
Cifra care lipsește: câte dintre cele 26 de incursiuni au fost la Tulcea?
Noul tablou al Ministerului Apărării spune foarte clar ce s-a întâmplat la nivel național, dar nu răspunde la întrebarea care interesează direct județul Tulcea. MApN nu defalcă pe județe cele 70 de atacuri de lângă frontieră, cele 26 de pătrunderi neautorizate și cele 36 de cazuri în care au fost găsite ori neutralizate drone și fragmente.
Prin urmare, nu se poate spune corect că toate aceste incidente au fost la Tulcea și nici măcar câte dintre ele îi revin județului. Ceea ce se poate spune, pe baza comunicatelor oficiale, este că sectorul Tulcea-Delta Dunării apare constant în cronologia incidentelor, iar două dintre cele patru drone doborâte în România anul acesta au fost neutralizate chiar aici. Pentru cifra exactă ar merita cerut MApN un răspuns separat: câte dintre cele 70 de atacuri monitorizate, 26 de incursiuni și 36 de cazuri cu drone sau fragmente au vizat județul Tulcea și zona sa maritimă.
