Ora de Sibiu transmite că prim-miniștrii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord se vor întâlni luni, 14 septembrie 2026, la Cardiff pentru a semna o declarație comună prin care vor solicita dreptul de a organiza referendumuri privind independența națiunilor lor.
Cei trei lideri vor semna un memorandum de cooperare prin care partidele lor se angajează să colaboreze în patru domenii: economie, energie, relațiile cu Europa și autodeterminare. La reuniune va participa și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin și lidera opoziției din Irlanda.
Întâlnirea urmează comentariilor premierului Marii Britanii, Andy Burnham, care le-a spus parlamentarilor că ar putea autoriza un nou referendum privind independența Scoției dacă ar exista un „consens clar” în favoarea organizării acestuia. Summitul de la Cardiff are loc două zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat, în timpul unei vizite la Dublin, că i-ar „plăcea” să vadă o Irlandă unită, numind unirea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda „un lucru extraordinar”.
Context politic
Schimbările electorale din Țara Galilor au contribuit la situația actuală: în urma înfrângerii suferite de Partidul Laburist în mai, Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Parlamentul galez, iar liderul său, Rhun ap Iorwerth, este acum prim-ministru. În Scoția, SNP a rămas principala forță politică, deși a pierdut șase mandate, iar în Irlanda de Nord Sinn Féin conduce administrația.
John Swinney, liderul SNP și prim-ministrul Scoției, a afirmat că „Regatul Unit trebuie să se pregătească pentru schimbări constituționale majore” și a subliniat că, pentru prima dată în istorie, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri favorabili independenței. „Nu ar putea exista un semn mai clar că status quo-ul nu este sustenabil și că Westminsterul trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regatul Unit”, a declarat Swinney. El a spus și că Burnham „începe să accepte ideea că va rămâne în istorie drept ultimul prim-ministru al Regatului Unit”.
Obiective și reacții
Partidele semnatare susțin că Scoția și Țara Galilor ar trebui să adere la Uniunea Europeană ca state independente, iar Irlanda de Nord să facă parte din Republica Irlanda. Surse citate de The Telegraph au spus că scopul summitului este să crească presiunea asupra lui Burnham, după comentariul din 9 septembrie 2026 în care acesta a afirmat că un nou referendum pentru Scoția ar putea fi organizat dacă opinia publică îl susține.
Burnham a încercat să tempereze speculațiile privind un nou referendum în Scoția. Într-o scrisoare adresată lui Swinney, trimisă joi, 10 septembrie 2026, el a susținut că un nou referendum privind independența Scoției este „exclus” înaintea următoarelor alegeri parlamentare și a afirmat că „nu există un consens pentru organizarea unui referendum privind independența Scoției și nici o bază clară pentru a sugera că majoritatea locuitorilor Irlandei de Nord doresc în prezent să se separe de Regatul Unit”.
Presa internațională notează că fiecare dintre cele trei națiuni ar trebui să aibă dreptul de a-și decide viitorul prin mijloace democratice. „Acordul din Vinerea Mare ne oferă mijloacele democratice pentru a decide acest lucru, iar acum este momentul să ne pregătim serios pentru această alegere”, au transmis susținătorii demersului.