E oficial: în anul 2024, în județul Tulcea, un elev a fost admis la liceu cu media 1,50. Nu, nu e greșeală de tipar și nici vreo glumă tristă dintr-un spectacol de stand-up educațional. Este realitatea amară și halucinantă a unui sistem educațional care, în căutarea disperată de elevi, pare că a decis să transforme liceul într-o „parcare” pentru adolescenți care abia știu să citească.
De unde am pornit și unde am ajuns: o scurtă istorie ironică
Imediat după revoluția din 1989 și până în anul 2000, admiterea la liceu era o probă de foc. Era examen scris, era concurență, iar o notă sub 5 te trimitea acasă, să reflectezi asupra viitorului tău la coada vacii, nu la coada clasamentului liceelor.
Din 2001, introducerea repartizării computerizate a democratizat radical admiterea: toată lumea intră la liceu, inclusiv cei care ar trebui să repete alfabetul. Culmea reformei a venit în 2020, când Ministerul Educației a impus – pentru prima și singura dată – un prag minim de admitere (media 5). Scandal, proteste, indignare: părea că liceul e drept fundamental, iar cine îndrăznea să impună o minimă performanță era privit ca dușman al poporului.
Clasamentul liceelor din Tulcea – un tablou al contrastelor
| Nr. crt. | Liceu | Ultima medie de admitere 2024 | Medie Bac 2024 | Rată de promovare Bac 2024 |
| 1 | Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, Tulcea | 7,37 | 9,04 | 99,3% |
| 2 | Colegiul Național „Spiru Haret”, Tulcea | 6,72 | 8,66 | 99,3% |
| 3 | Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Tulcea | 6,70 | 7,69 | 88,4% |
| 4 | Liceul Teoretic „Constantin Brătescu”, Isaccea | 5,10 | 7,17 | 80,8% |
| 5 | Colegiul Economic „Delta Dunării”, Tulcea | 5,05 | 7,56 | 89,3% |
| 6 | Liceul Teoretic „Gheorghe Munteanu Murgoci”, Măcin | 4,20 | 7,57 | 83,9% |
| 7 | Liceul Tehnologic Agricol „Nicolae Cornățeanu”, Tulcea | 3,65 | 5,05 | 20% |
| 8 | Liceul Tehnologic „Brad Segal”, Tulcea | 3,42 | 6,84 | 71,4% |
| 9 | Liceul Teoretic „Jean Bart”, Sulina | 3,07 | 7,01 | 68,4% |
| 10 | Liceul Tehnologic Topolog | 3,07 | 5,95 | 40,9% |
| 11 | Liceul „Dimitrie Cantemir”, Babadag | 2,95 | 6,68 | 69,2% |
| 12 | Liceul Tehnologic „Ion Mincu”, Tulcea | 2,65 | 5,71 | 60% |
| 13 | Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”, Tulcea | 2,60 | 5,13 | 13,3% |
| 14 | Liceul Tehnologic „Henri Coandă”, Tulcea | 2,52 | 5,50 | 41,3% |
| 15 | Liceul Tehnologic Măcin | 1,50 | 3,11 | 0% |
| 16 | Liceul de Arte „George Georgescu”, Tulcea | N/A | 7,18 | 79,6% |
| 17 | Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Casian”, Tulcea | N/A | 6,53 | 88,9% |
| 18 | Liceul Tehnologic „Simion Leonescu”, Luncavița | N/A | 3,38 | 0% |
Acest tabel reflectă limpede paradoxul actualului sistem: elevii sunt admiși cu medii incredibil de mici în anumite licee tehnologice, dar ratele de promovare la Bacalaureat sunt catastrofal de scăzute. Dacă intri la Liceul Tehnologic Măcin cu 1,50 n-ar trebui să ai și pretenția să iei Bac-ul. La Liceul din Luncavița intră cine vrea, dar nu ia Bac-ul nimeni…
Cum s-a ajuns aici? Cauze clare, ironie amară
Declinul demografic și obsesia claselor pline: Tulcea pierde anual sute de elevi din cauza natalității scăzute și migrației școlare. Și atunci, soluția găsită de autorități e genială: scădem standardele până când și ultimul elev repetent devine „admis de succes”.
Politici educaționale fără busolă: În absența unui prag minim stabil și coerent, liceele se luptă nu pentru a atrage cei mai buni elevi, ci pentru a-i păstra măcar pe cei care abia își pot scrie numele corect.
Excesul de locuri în licee: În loc să adaptăm numărul locurilor din licee la realitatea demografică, continuăm să fabricăm clase goale care trebuie umplute cu orice preț. Inclusiv prețul educației.
Era mai bine înainte?
Dacă ne referim strict la calitatea elevilor care ajungeau în liceu, categoric da. Examenul de admitere de dinainte de anul 2000 filtra eficient capacitatea și seriozitatea elevului. Însă acest sistem genera stres, era acuzat că discriminează și exclude, și astfel a fost abandonat în favoarea actualului model care nu discriminează deloc: acceptă absolut orice, inclusiv elevi cu 1,00.
Nu doar Tulcea – o problemă cu rădăcini naționale
Deși situația din Tulcea pare desprinsă dintr-o parodie educațională, ea nu este nici pe departe unică. Admiterea la liceu cu medii de 1,50, ba chiar mai mici, se întâmplă în fiecare an în zeci de județe din România. În Mehedinți, de exemplu, în 2024 s-a intrat cu 1,00. În Giurgiu, elevi cu medii sub 3 ocupă locuri la licee teoretice. În Caraș-Severin sau Teleorman, ultima medie de admitere la unele licee a fost sub 2.00. Am ales orașe comparabile ca mărime cu Tulcea. Fenomenul e același , de fapt, în toată țara.
Așadar, dacă e să căutăm o notă – fie ea și ironică – de optimism, Tulcea nu e „cel mai jos”. Suntem doar parte dintr-un tablou național în care lozinca „niciun copil lăsat în urmă” s-a transformat, pervers, în „toți înainte, chiar și desculți”.
Soluții: între ideal și realism
Există soluții? Evident că da, dar presupun curaj politic și educațional:
Reintroducerea unui prag minim de admitere (cel puțin media 5). Cine nu îl atinge merge la școala profesională, unde învață o meserie utilă, fără rușinea falsă că „liceul e obligatoriu pentru toată lumea”.
Redimensionarea rețelei școlare: Mai puține clase de liceu, mai multe clase profesionale adaptate cerințelor pieței muncii. Nu e rușine să fii mecanic, electrician sau bucătar, e rușine să termini liceul fără să știi tabla înmulțirii.
Investiție în gimnaziu: Problema liceului începe din gimnaziu. Profesori cu chemare, nu cu trimitere, meditații gratuite pentru elevii cu dificultăți, programe remediale clare și ferme.
Concluzie amară și un apel la schimbare
În România, 2025, ar putea foarte bine să se taie panglica unei instituții fictive dar cât se poate de reale în spirit: „Colegiul Național al Performanței Inversate”. Am avea, poate pentru prima dată, un top al celor mai scăzute standarde cu acte-n regulă. Dar, dacă mai avem un strop de luciditate, am face mai bine să abandonăm cinismul festivist și să pornim – fără tăieri de panglici – o reformă adevărată. Nu una de vitrină, ci una care să pună educația acolo unde îi e locul: în centrul dezvoltării reale a societății