În ultimii șase ani, de la debutul lucrărilor la autostrada Sibiu–Pitești în primăvara lui 2020, doar aproximativ 44 de kilometri din cei 122,1 kilometri au fost deschiși traficului, conform Libertatea.
Alți 9,86 kilometri, corespunzători secțiunii 4 Tigveni–Curtea de Argeș, urmează să fie finalizați în vara acestui an, astfel că până la finalul lui 2026 vor fi deschiși aproape 54 de kilometri, adică mai puțin de jumătate din proiect.
Stadiul pe fiecare secțiune
Autostrada Sibiu–Pitești, cu o lungime totală de 122,1 kilometri, este împărțită în cinci secțiuni: Sibiu–Boița, Boița–Cornetu, Cornetu–Tigveni, Tigveni–Curtea de Argeș și Curtea de Argeș–Pitești. În prezent, se lucrează pe trei secțiuni (2, 3 și 5), iar 85% din finanțare provine din fonduri europene nerambursabile.
Secțiunea 1 (Sibiu–Boița), de 13,7 kilometri, a fost prima finalizată și a fost deschisă circulației în decembrie 2022. Secțiunea 5 (Curtea de Argeș–Pitești), cu o lungime de 30,35 kilometri, a fost dată în folosință în iunie 2025. Pe aceste două tronsoane, la capetele autostrăzii, se circulă în prezent.
Secțiunea 2 (Boița–Cornetu), cu 31,33 kilometri, are un stadiu de execuție de peste 10%. Contractul prevede finalizarea lucrărilor în 2028, iar valoarea acestuia este de 4,2 miliarde de lei fără TVA. Această secțiune include 48 de poduri și viaducte și 7 tuneluri cu lungimi între 250 și 1.590 de metri.
Secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni), de 37,4 kilometri, are lucrările la aproximativ 15%, iar costurile totale se ridică la 5,3 miliarde de lei fără TVA. Ordinul de începere a fost dat pe 1 februarie 2023.
Secțiunea 4 (Tigveni–Curtea de Argeș), considerată cea mai dificilă, are un grad de execuție de peste 92%. Deși termenul contractual era februarie 2027, mobilizarea bună pe șantier permite deschiderea circulației în avans, în august 2026. Secțiunea include și un tunel de 1,3 kilometri.
Acordul de mediu, obstacol pentru accelerare
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu, termenul de finalizare integrală a autostrăzii depinde de revizuirea acordului de mediu, esențial pentru obținerea autorizațiilor de construire pe secțiunile 2 și 3.
„Conform ultimelor discuții cu autoritățile de mediu, acordul de mediu revizuit ar urma să fie dat în luna august. Cred că 2029 pentru secțiunea 3 și 2030 pentru secțiunea 2 ar putea să fie termene la care să închidem definitiv autostrada Sibiu–Pitești pe cele două secțiuni. Practic, cel mai realist am putea circula integral pe autostradă de la Pitești la Sibiu undeva în 2030. Se poate și mai devreme, dar se lucrează mai dificil pe secțiunea 2, având în vedere că avem o porțiune de aproximativ 9 km, ce e fix paralelă cu DN7, cu calea ferată și cu Oltul, pe o zonă foarte îngustă”, a declarat Scrioșteanu.
Acordul de mediu este esențial pentru accelerarea lucrărilor, întrucât fără el nu pot fi emise autorizații de construire pentru întreaga lungime a traseului pe secțiunile montane.
„În zona montană nu poți să ataci ca și front de lucru toate obiectivele în același timp. Sunt unele zone în care trebuie să construiești un tunel ca să ajungi să construiești un viaduct. Dacă n-ai autorizație pentru tunelul respectiv, dar ai pentru alte lucrări la care n-ai cum să ajungi decât dacă faci tunelul, atunci din punct de vedere tehnic este foarte greu de susținut un termen mai rapid”, a explicat secretarul de stat.
Pentru a deschide cât mai multe fronturi de lucru, constructorii au realizat peste 60 km de drum tehnologic pe secțiunile 2 și 3.
Cauze ale întârzierilor
Revizuirea acordului de mediu a fost necesară și din cauza vechimei studiului de fezabilitate, care a impus noi studii geotehnice și modificări de traseu sau structuri. „Faza de defrișare și acces cu utilajele pentru studiile geotehnice a fost destul de dificilă. Iar partea de revizuire a acordului de mediu a durat mai mult decât am sperat”, a mai spus Scrioșteanu.
Autostrada Sibiu–Pitești face parte din coridorul de transport paneuropean IV, care leagă Portul Constanța de rețeaua de autostrăzi din Europa Centrală și de Vest. Costurile totale pentru realizarea autostrăzii se ridică la aproximativ 5,5 miliarde de euro, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene, bugetul de stat și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții.