Consultările organizate la Jurilovca de Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, în cadrul actualizării Strategiei ITI Delta Dunării 2040, au devenit mai degrabă o tribună a nemulțumirilor locale decât o simplă dezbatere despre proiecte viitoare.
La aceeași masă s-au aflat primari, antreprenori, pescari, reprezentanți ai organizațiilor profesionale și experți ai Băncii Mondiale, iar mesajul transmis a fost unul fără echivoc: multe dintre problemele care afectează comunitățile din jurul Deltei persistă de ani de zile și riscă să compromită orice strategie de dezvoltare dacă nu sunt abordate frontal.
Primarul din Sarichioi: „Unele reguli sunt pur și simplu absurde”
Una dintre cele mai ferme intervenții a aparținut primarului comunei Sarichioi, Vitali Finoghen, care a criticat prevederile HG 1516/2008, actul normativ care stabilește regulile de arhitectură pentru localitățile din zona Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Edilul susține că multe dintre obligațiile impuse proprietarilor nu mai țin cont de realitățile economice și sociale ale comunităților.
Finoghen a dat exemplul satului Vișterna, aflat la marginea pădurii, unde proprietarii sunt obligați să respecte cerințe specifice Deltei, inclusiv utilizarea stufului pentru acoperișuri, deși costurile sunt considerabil mai mari decât în cazul materialelor moderne.
Potrivit primarului, localnicii suportă toate restricțiile impuse de statutul de rezervație, însă nu beneficiază de facilitățile acordate rezidenților din interiorul Deltei. În urma discuțiilor, mai multe administrații locale și-au exprimat intenția de a susține modificarea actualei hotărâri de guvern.
Problemele nu se opresc însă la urbanism. Finoghen a atras atenția și asupra unei situații pe care o consideră critică pentru viitorul zonei: scăderea nivelului apei subterane.
Potrivit acestuia, în perioadele secetoase, puțurile forate la aproximativ 200 de metri adâncime încep să sece, iar autoritățile locale caută soluții alternative pentru asigurarea alimentării cu apă.
Antreprenorii avertizează: „La peste 30% cofinanțare ne retragem”
Una dintre cele mai directe poziții a venit din partea mediului de afaceri.
Antreprenorul local Paul Bălașa a susținut că viitoarea strategie trebuie să acorde o atenție mult mai mare investițiilor private, avertizând că actualele condiții de finanțare riscă să descurajeze tocmai actorii care ar trebui să genereze dezvoltare economică.
Creșterea prețurilor la materiale, întârzierile administrative și obligațiile financiare tot mai mari fac ca multe proiecte să devină dificil de susținut, a explicat acesta.
Mesajul său a fost unul categoric: dacă nivelul cofinanțării private depășește pragul de 30%, mulți antreprenori nu vor mai fi interesați să acceseze fonduri europene.
Tot reprezentanții mediului privat au reclamat și dificultățile întâmpinate în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă. Deși tranziția verde este promovată la nivel european, investitorii spun că numeroase restricții urbanistice și de mediu le limitează posibilitatea de a instala sisteme fotovoltaice sau alte surse alternative de energie.
Pescarii spun că o meserie tradițională dispare
Poate cel mai îngrijorător tablou a fost prezentat de reprezentanții pescarilor.
Monica Bejenaru, reprezentanta pescarilor din Sarichioi, a atras atenția asupra declinului accentuat al acestei ocupații. Dacă în trecut localitatea avea aproximativ 150 de pescari autorizați, astăzi mai sunt activi doar în jur de 40.
Potrivit acesteia, costurile de întreținere cresc permanent, veniturile sunt tot mai mici, iar tinerii nu mai văd pescuitul ca pe o perspectivă de viitor.
Pescarii cer programe dedicate, cu nivel redus de cofinanțare, pentru achiziția de bărci, motoare și echipamente, dar și investiții în centre locale de colectare și procesare care să le permită să obțină o valoare mai mare pentru capturile lor.
Participanții au vorbit și despre necesitatea unor modificări legislative care să permită pescarilor să își diversifice activitatea prin servicii turistice și experiențe tradiționale oferite vizitatorilor.
O strategie nouă, dar probleme vechi
Dincolo de propunerile privind turismul, infrastructura și protecția mediului, consultările de la Jurilovca au scos la iveală aceeași concluzie exprimată de majoritatea participanților: dezvoltarea Deltei Dunării nu poate fi construită exclusiv din birouri și documente strategice.
Primarii cer reguli mai adaptate realităților locale, antreprenorii vor condiții de finanțare sustenabile, iar pescarii solicită măsuri urgente pentru salvarea unei ocupații care definește identitatea regiunii.
Pentru organizatorii procesului de actualizare a Strategiei ITI Delta Dunării 2040, mesajul transmis de la Jurilovca este clar: comunitățile locale nu mai așteaptă promisiuni, ci soluții concrete pentru probleme care se agravează de la an la an.
