Numit în această primăvară la conducerea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Florin Stăneață preia una dintre cele mai dificile misiuni din administrația publică românească: gestionarea unei rezervații naturale unice în Europa, aflată permanent între nevoia de conservare și presiunea dezvoltării economice.
Învestit într-un moment în care Ministerul Mediului cere reformarea și eficientizarea instituției, noul guvernator vorbește despre proiectele pe care le consideră esențiale pentru viitorul Deltei: atragerea fondurilor europene, combaterea colmatării, refacerea populațiilor de pești și dezvoltarea unui turism responsabil, care să nu afecteze ecosistemele fragile ale rezervației.
Într-un interviu acordat Radio România Actualități, Florin Stăneață a schițat direcțiile pe care dorește să le urmeze în următorii ani și a vorbit despre imaginea Deltei Dunării peste un deceniu.
„Dezideratul nostru principal este să găsim acest echilibru și să reușim să păstrăm și să promovăm valorile naturale ale Deltei Dunării”, afirmă guvernatorul.
Pentru conducerea ARBDD, provocarea nu este doar protejarea biodiversității și a habitatelor naturale, ci și găsirea unor soluții prin care Delta să rămână accesibilă localnicilor și atractivă pentru turiști.
Un model digital care ar putea revoluționa administrarea Deltei
Printre cele mai ambițioase proiecte anunțate de noul guvernator se numără realizarea unui model hidraulic al Deltei Dunării, un sistem informatic care va permite monitorizarea și anticiparea fenomenelor de colmatare.
Proiectul este dezvoltat împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării și cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării și are rolul de a oferi autorităților informații precise despre modul în care circulă apa în rezervație.
„Fenomenul de colmatare este unul constant. Lucrările de dragare trebuie efectuate în mod constant, pentru că dacă nu avem apă, nu avem nici habitate, nu avem nici ecosisteme, nu avem nici infrastructură care să ne asigure accesul în toate aceste zone”, explică Florin Stăneață.
Prin intermediul acestui model, administrația va putea identifica din timp zonele în care apar probleme și va putea interveni înainte ca accesul pe anumite canale să devină imposibil.
„Prin acest model hidraulic vom putea anticipa ceea ce se întâmplă în Delta Dunării cu privire la fenomenul de colmatare și astfel vom putea acționa în timp util, astfel încât acest fenomen să nu se agraveze și să ajungem la situații în care accesul să fie total restricționat”, spune guvernatorul.
Mesajul său este unul clar: viitorul Deltei depinde de capacitatea autorităților de a asigura un regim hidrologic funcțional.
„Delta fără apă nu înseamnă nimic”, afirmă acesta.
Resursa piscicolă, în declin. ARBDD pregătește un program amplu de repopulare
O altă preocupare majoră a noii conduceri este starea resursei piscicole.
Deși pescuitul nu mai reprezintă singura sursă de venit pentru multe comunități din Deltă, iar turismul a devenit o activitate tot mai importantă, presiunea asupra peștelui continuă să fie ridicată.
„Resursa piscicolă se pare că este într-un declin”, recunoaște Florin Stăneață.
Pentru combaterea braconajului, ARBDD a intensificat controalele în ultimele luni. Potrivit guvernatorului, de la începutul anului au fost efectuate peste 500 de controale, au fost confiscate peste 100.000 de metri de plasă și aproximativ 800 de kilograme de pește provenit din activități ilegale.
În paralel, administrația pregătește una dintre cele mai importante investiții pentru refacerea populațiilor de pești migratori.
„Prioritatea noastră este aceea de a pune această stație în mișcare. Intenționăm ca prin punerea în funcțiune a stației de producere de material biologic pentru sturioni și scrumbie să începem un program amplu de populare a Deltei, pentru că este necesar acest lucru”, a declarat guvernatorul.
Miza este una uriașă, în condițiile în care sturionii au devenit una dintre speciile cele mai afectate din bazinul Dunării.
Mai mulți turiști, dar cu reguli mai clare
Turismul este văzut de noul guvernator drept una dintre marile oportunități ale Deltei Dunării, însă dezvoltarea sa trebuie făcută cu atenție.
Florin Stăneață susține că zonele emblematice precum Letea și Caraorman trebuie promovate în continuare, însă accesul trebuie gestionat astfel încât impactul asupra naturii să fie minim.
„Scopul este să le protejăm, dar și să le punem în valoare, să fie văzute de toată lumea și să ne bucurăm de prezența acestor habitate care sunt cu totul deosebite”, spune acesta.
În același timp, administrația încearcă să reducă fenomenul vitezei excesive pe canalele Deltei, reclamat frecvent atât de localnici, cât și de turiști.
„Avem radare, iar colegii mei desfășoară activități de măsurare a vitezei. Acolo unde vitezele sunt depășite se aplică amenzi contravenționale”, precizează guvernatorul.
Acesta consideră însă că soluția pe termen lung nu este doar controlul, ci și educația și responsabilizarea celor care folosesc ambarcațiuni în rezervație.
Cum vede Delta Dunării peste 10 ani
Întrebat cum ar trebui să arate Delta peste un deceniu, Florin Stăneață vorbește mai puțin despre investiții spectaculoase și mai mult despre conservarea patrimoniului natural care a făcut celebră această regiune.
„Să rămână la fel de frumoasă. Să o punem în valoare. Trebuie să protejăm toate aceste bunuri de patrimoniu național care există în Delta Dunării, să le promovăm și să le facem cunoscute în lume”, afirmă acesta.
În opinia sa, cheia succesului este păstrarea echilibrului dintre dezvoltare și protecția mediului.
„Trebuie să ne bucurăm de toate aceste frumuseți ale Deltei Dunării și să punem în același timp o presiune cât mai mică asupra ecosistemelor, astfel încât să nu ajungem la perturbări grave.”
Este, de fapt, ideea care traversează întregul mandat pe care și-l propune noul guvernator al ARBDD: o Deltă mai accesibilă, mai bine administrată și mai bine promovată, dar care să nu-și piardă identitatea și valoarea naturală care au făcut-o cunoscută în întreaga lume.
