Ora de Sibiu transmite că Uniunea Europeană a lansat marți, 15 septembrie 2026, un nou satelit dedicat monitorizării Pământului.
Satelitul Copernicus Sentinel-3C a fost pus pe orbită la ora 04:21 de la Centrul Spațial European din Kourou, Guyana Franceză, la bordul unei rachete Vega C. La ora 05:33, Sentinel-3C a stabilit primul contact cu Pământul, confirmând funcționarea inițială a sistemelor sale.
Sentinel-3C aparține Uniunii Europene și este gestionat de Comisia Europeană în cadrul programului Copernicus, fiind dezvoltat în cooperare cu Agenția Spațială Europeană (ESA), EUMETSAT și compania Avio. Satelitul va orbita la aproximativ 800 de kilometri deasupra Pământului.
Satelitul va monitoriza o gamă largă de indicatori de mediu, inclusiv temperatura și nivelul mărilor, curenții oceanici, calitatea apelor de coastă și proliferarea algelor dăunătoare. De asemenea, va furniza informații despre incendiile de vegetație, secetă, starea vegetației, temperatura suprafeței terestre și valurile de căldură. Regiunile polare vor fi supravegheate pentru a analiza evoluția gheții și impactul schimbărilor climatice.
Datele colectate vor putea fi folosite în prognoza meteorologică, agricultură, administrarea resurselor de apă, siguranța maritimă și monitorizarea climei. Un element esențial al programului Copernicus este accesul liber la date: informațiile furnizate de Sentinel-3C vor fi disponibile gratuit atât pentru utilizatorii publici, cât și pentru cei privați. Aceste date pot sprijini autoritățile în gestionarea dezastrelor naturale și în evaluarea efectelor acestora.
perioadă de testare
Sentinel-3C nu va deveni operațional imediat după lansare. Urmează o perioadă de câteva luni în care instrumentele și sistemele sale vor fi testate, calibrate și validate. După finalizarea acestor verificări, satelitul va opera în coordonare cu ceilalți sateliți Sentinel-3, pentru a asigura continuitatea observațiilor asupra planetei.
Scopul este ca oamenii de știință, instituțiile publice și companiile să aibă acces la serii constante de date pentru a urmări modificările mediului și pentru a reacționa mai eficient la fenomenele extreme. Pentru România, datele despre secetă, sănătatea vegetației, incendiile și temperaturile suprafeței terestre sunt relevante pentru agricultură, protecția mediului și gestionarea situațiilor de urgență.