Murighiol încearcă să rezolve o problemă care se vede tot mai clar în Deltă: apa scade, canalele se colmatează, iar unele lacuri pierd legătura cu sistemul hidrografic. Marți, 15 septembrie, autorități locale, specialiști ADI ITI Delta Dunării, cercetători și reprezentanți ai ONG-urilor au discutat despre soluții pentru refacerea circulației apei și pregătirea unor investiții importante în zonă.
Miza financiară poate ajunge la 10–15 milioane de euro. Banii nu sunt însă aprobați. Deocamdată se caută soluția tehnică, se strâng studiile și se stabilesc intervențiile care pot fi făcute fără să afecteze echilibrul natural al Deltei.
Cele 15 milioane apar deja în strategia Deltei
Suma discutată la Murighiol nu este una scoasă din joben. În Planul de acțiune al Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei apar două direcții importante pentru zonă: circa 10 milioane de euro pentru lucrări împotriva colmatării și încă 5 milioane de euro pentru decolmatarea lacurilor, menținerea căilor de acces și protejarea malurilor.
Problema este cunoscută și din teren. În această vară, operatorii din turism au cerut intervenții urgente pe canalul Uzlina, unde nivelul scăzut al apei a îngreunat circulația ambarcațiunilor spre interiorul Deltei. Primăriile Murighiol și Crișan au cerut, la rândul lor, decolmatarea unor canale afectate de scăderea nivelului Dunării.
Aici nu este vorba doar despre bărci care ating fundul canalului. Circulația slabă a apei favorizează stagnarea, acumularea de materie organică și degradarea habitatelor.
Bruxelles-ul aduce experți, nu vine cu sacul de bani
Atelierul de la Murighiol este sprijinit prin C4T Groundwork, un instrument al Comisiei Europene care oferă asistență tehnică autorităților pentru pregătirea proiectelor.
Pe scurt, experții europeni pot ajuta la stabilirea soluțiilor, la verificarea fezabilității și la identificarea surselor de finanțare. C4T nu înseamnă însă că Murighiol primește automat 10 sau 15 milioane de euro.
În perioada următoare vor fi analizate studii topografice, hărți, date istorice și informații despre lucrările făcute în zonă. ARBDD, INCDDD și alte instituții de profil ar urma să furnizeze documentația necesară, înaintea unei vizite în teren a experților europeni.
Nu doar o dragă trimisă să scoată mâlul
Ideea discutată acum este mai amplă decât o simplă decolmatare. Specialiștii vor să vadă cum circulă apa în întregul sistem de lacuri și canale, ce se întâmplă la niveluri mici ale Dunării și unde pot fi făcute lucrări fără ca rezolvarea unei probleme să creeze alta.
În paralel sunt analizate și investiții mai mici, compatibile cu statutul de zonă protejată: pontoane, puncte de acces, observatoare, trasee pentru caiac, birdwatching sau pescuit recreativ.
Comisia Europeană cere și implicarea comunității. Pescarii, operatorii din turism, proprietarii de terenuri și ceilalți localnici trebuie să spună unde sunt problemele și ce soluții consideră utile.
Murighiol are, așadar, pe hârtie proiecte de până la 15 milioane de euro și acces la expertiză europeană. De aici începe partea grea: alegerea soluției, pregătirea proiectelor și găsirea finanțării. Abia atunci se va vedea dacă milioanele din strategie ajung și în apă, nu doar în PDF-uri.
