Ieri, cel mai nociv guvernator al ARBDD, Bogdan Bulete,dintre cei 16 care s-au perindat în această funcție, a fost demis. Astazi, sâmbătă, Diana Buzoianu, ministrul Mediului a explicat motivul și dezastrul găsit.
Delta Dunării, una dintre cele mai valoroase și fragile zone naturale ale Europei, apare în urma controlului Ministerului Mediului ca scena unui mecanism administrativ profund distorsionat. Declarațiile ministrului Diana Buzoianu nu lasă loc de interpretări: ceea ce ar fi trebuit să fie un sistem de protecție și control a fost, în multe cazuri, transformat într-un instrument de presiune și influență.
„Suntem într-o situație la marginea dezastrului. Avem instrumente care ar fi trebuit să ducă la control real în teritoriu, dar care au fost transformate în instrumente de presiune, pentru a crea beneficii pentru anumite grupuri de interese”, a declarat ministrul.
Dincolo de formulările dure, raportul Corpului de Control spune o poveste coerentă despre cum, în timp, echilibrul instituțional din Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării ar fi fost dezechilibrat prin decizii concentrate în mâinile unui singur pol de putere.
Cum a apărut „direcția mamut”
Punctul de plecare al întregului scandal este reorganizarea din 2024, pe care ministrul o descrie drept cheia înțelegerii tuturor disfuncționalităților actuale. Atunci a fost creată o structură care a înghițit, practic, jumătate din instituție.
„S-a creat o direcție în care sunt puse absolut toate tipurile de activități – de la control, la avizare, la reglementare. Tot ce înseamnă Delta Dunării se regăsește acolo”, a explicat Diana Buzoianu.
Dar ceea ce transformă această reorganizare într-un posibil caz de conflict de interese este modul în care funcțiile ar fi fost ocupate:
„Domnul guvernator și-a creat pentru el o direcție mamut. Și-a trimis notificare singur, și-a vacantat postul și apoi s-a numit director pe această structură. Este un conflict de interese evident”, a spus ministrul.
În prezent, această direcție concentrează între 50% și 60% din personalul instituției, aproximativ 71 de posturi, reunind compartimente esențiale – de la avize și proiecte, până la control și monitorizare.
Proiectul de 28 de milioane de lei care a dispărut
Dacă reorganizarea arată cum s-a construit puterea, blocarea proiectelor europene arată consecințele directe.
Un proiect major de digitalizare, în valoare de 28 de milioane de lei, menit să elimine corupția și să transparentizeze emiterea de permise și procese-verbale, a fost oprit exact în momentul decisiv.
„Au fost făcuți toți pașii – studii, avize, contracte. În momentul în care trebuia depus dosarul, domnul guvernator a decis unilateral să nu îl mai trimită”, a declarat ministrul.
Explicațiile oferite ulterior nu au convins:
„Am întrebat de nenumărate ori de ce nu se depune proiectul. Nu am primit un răspuns argumentat. Nu poți bloca un proiect de 28 de milioane de lei fără o justificare solidă.”
Consecințele sunt mai profunde decât simpla pierdere a finanțării. În lipsa digitalizării, sistemul a rămas vulnerabil la interpretări arbitrare:
„Raportul arată că au fost create inclusiv permise care nu există în legislație”, a subliniat Buzoianu.
Controale „în rafală” și operatori ocoliți
Raportul descrie și o realitate care, potrivit ministrului, era cunoscută deja de operatorii corecți din Deltă: aplicarea selectivă a legii.
„Avem operatori care au fost verificați de două, trei, patru, chiar cinci ori la rând, uneori la o zi distanță. Și avem operatori care nu au fost niciodată verificați”, a spus ministrul.
În acest context, controlul nu mai apare ca un instrument de reglementare, ci ca unul de presiune:
„Controlul a fost folosit nu pentru a se respecta legea, ci pentru a pune presiune pe operatorii de bună-credință.”
Decizii rescrise și sancțiuni „din pix”
Neregulile nu se opresc la relația cu mediul privat. În interiorul instituției, raportul indică practici greu de justificat.
„Au existat comisii disciplinare care au spus că nu există fapte, iar deciziile au fost modificate ulterior, cu pixul, pentru a se aplica sancțiuni mai dure”, a explicat ministrul.
Este o imagine a unui sistem în care procedurile interne ar fi fost ocolite sau reinterpretate.
Bani fără documente și alte semnale de alarmă
Printre constatările raportului se regăsesc și suspiciuni privind utilizarea resurselor instituției:
„Există inclusiv cazuri în care mii de kilometri au fost decontați fără documente justificative, pentru uz personal”, a declarat Buzoianu.
Detalii care, spune ministrul, vor fi analizate în continuare de instituțiile competente.
Noul guvernator, sub presiunea reformei
După demiterea fostului guvernator, conducerea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării este preluată de Florin Stăneață, iar așteptările sunt clare și imediate.
„Nu este un mandat în alb. Toate aceste concluzii trebuie corectate urgent”, a transmis ministrul.
Termenul este unul scurt:
„Mă aștept ca în maximum o lună să vină cu o propunere de reorganizare. Nu putem să avem o direcție care face și control, și avizare, și reglementare.”
Reforma trebuie să vizeze nu doar structura, ci și modul de funcționare:
„Trebuie readusă normalitatea în Delta Dunării.”
Urmează anchetele
Cazul nu se oprește la nivel administrativ. Ministrul a anunțat deja sesizarea instituțiilor de anchetă:
„Vom transmite raportul către DNA și ANI. Consider că sunt fapte de natură penală.”
******
Imaginea care se conturează din raport este una a unei instituții în care puterea a fost concentrată, mecanismele au fost deturnate, iar proiectele esențiale au fost blocate. Rămâne de văzut dacă anchetele vor confirma dimensiunea reală a acestor acuzații sau dacă ceea ce a ieșit la suprafață este doar începutul unei povești mult mai ample.
