Șanse minime ca Transfăgărășanul să se deschidă în iunie: ninge încă la peste 2.000 de metri

Transalpina (DN67C) și Transfăgărășanul (DN7C), două dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România, sunt acoperite de zăpadă în zonele alpine mai mult de jumătate de an, iar pregătirile pentru redeschiderea lor sunt dificile. Potrivit adevarul.ro, utilajele de deszăpezire au intervenit în ultimele zile pentru a elibera carosabilul, iar imaginile cu nămeții de peste doi metri au generat controverse în rândul românilor.

Direcțiile regionale de drumuri și poduri (DRDP) Brașov și Craiova au publicat imagini cu utilajele care luptă cu stratul gros de zăpadă, ce face imposibilă traversarea acestor segmente cu mașinile. În plus, la altitudini de peste 2.000 de metri, a continuat să ningă, iar riscul de avalanșe și alunecări de pietre rămâne ridicat pe anumite porțiuni.

În timp ce autoritățile prezintă mobilizarea pentru îndepărtarea troienelor, unii români au criticat faptul că deszăpezirea ar fi început prea devreme. „Vine sfârșitul lumii! Zăpadă în mai la munte, la 2.000 m!”, a comentat un utilizator la imaginile publicate de DRDP Craiova. Alt internaut a întrebat dacă se va putea circula curând sau dacă se consumă motorină degeaba, iar DRDP Craiova a răspuns: „Dacă nu consumăm motorină, nu se va putea circula prea curând”.

Și imaginile cu lucrările de pe Transfăgărășan au generat reacții similare. Unii români așteaptă cu entuziasm redeschiderea traseului, alții sunt uimiți de grosimea stratului de zăpadă, iar unii reclamă risipa de resurse. „Consumați combustibilul degeaba! Trebuia respectată data de 1 iulie, ca mare parte să se topească de la temperaturile exterioare”, a scris un alt internaut. Reprezentanții DRDP Brașov au precizat că, indiferent de data la care va fi posibilă deschiderea segmentului dintre Bâlea Cascadă și Bâlea Lac, deszăpezirea începe, de regulă, în luna mai. Totodată, au subliniat că, din cauza cantității mari de zăpadă și a condițiilor meteo, redeschiderea circulației ar putea avea loc abia spre finalul lunii iunie sau de la 1 iulie.

În anul 2025, Transfăgărășanul și Transalpina au fost redeschise traficului pe 6 iunie. După îndepărtarea zăpezii, pe Drumul Național 67C (Transalpina), șoferii au putut circula între Rânca (județul Gorj) și Curpăt (județul Alba), traversând Pasul Urdele, cel mai înalt punct rutier din România, la peste 2.100 de metri altitudine. Pe Transfăgărășan, turiștii au avut acces cu mașinile până la Tunelul Bâlea–Capra, la 2.042 de metri altitudine, unul dintre cele mai spectaculoase puncte ale traseului. Circulația a fost permisă puțin peste patru luni, până în 20 octombrie 2025, când drumurile au fost închise oficial, însă încă din septembrie au fost impuse restricții provizorii din cauza riscurilor de ninsori și îngheț.

În 2026, șansele ca aceste drumuri montane să fie redeschise la începutul lunii iunie sunt extrem de mici, potrivit estimărilor autorităților.

Transfăgărășanul, construit cu soldați și inaugurat de Nicolae Ceaușescu

Transfăgărășanul, șoseaua montană care leagă județele Argeș și Sibiu, a fost construit în doar patru ani, cu eforturile a mii de oameni, majoritatea militari, folosiți ca forță de muncă ieftină de regimul comunist. Inginerul Theodor Guțu, implicat în proiectul inițial, își amintea în 1986 dificultățile întâmpinate: „Dificultatea nu era numai aceea a condițiilor de proiectare și trasare, ci, poate într-o și mai mare măsură, aceea că trebuia să căutăm soluții ingenioase care să evite dificultățile mari de construire și apoi de exploatare a viitoarei șosele, să evităm pe cât posibil zonele marilor avalanșe ori să concepem sisteme de prevenire și oprire a avalanșelor sau de apărare împotriva lor“.

Segmentul dintre barajul Vidraru (Argeș) și localitatea sibiană Cârțișoara, cu o lungime de aproximativ 90 de kilometri, a fost construit între 1970 și 1974. Asfaltarea s-a încheiat în 1977, iar lucrările la lărgirea tunelului au continuat ulterior. Șoseaua traversează Munții Făgăraș prin căldarea Bâlea, urcând până la 2.042 de metri, în apropiere de Lacul Bâlea. A fost inaugurată în septembrie 1974 de Nicolae Ceaușescu și este considerată una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră realizate înainte de 1990.

Traseul începe din Cârțișoara, urcă spre Cascada Bâlea și căldarea Bâlea, ajungând la peste 2.000 de metri, apoi traversează tunelul montan Bâlea–Capra și coboară spre Valea Argeșului, pe lângă Lacul Vidraru și Cetatea Poenari, până la mănăstirea Curtea de Argeș. Tunelul Bâlea–Capra, construit între 1972 și 1974, a fost proiectat cu ajutorul alpiniștilor specializați în măsurători topometrice și săpat în condiții extreme, la peste 2.000 de metri altitudine. La jumătate de secol de la construcție, rămâne cel mai lung tunel rutier din România, urmând să fie depășit de tunelurile aflate în construcție pe segmente de autostradă.

Transalpina, inaugurată de regele Carol al Doilea și construită cu pionieri

Transalpina, șoseaua care traversează crestele Munților Parâng la peste 2.000 de metri altitudine, are aproape 150 de kilometri și leagă Carpații. A fost inaugurată în vara anului 1935 de regele Carol al Doilea, fiind numită „Drumul Regelui”. Atunci, regele Carol al Doilea și fiul său, Mihai I, au călătorit pe Transalpina cu autoturismul, de la Săliște (lângă Sebeș) la Novaci (Gorj).

Publicația „Lumea Satelor” nota în 1935: „Această șosea, care este de mare importanță din punct de vedere economic și militar, leagă nordul Olteniei cu sudul Ardealului și valea Mureșului, străbătând Munții Sebeșului și ai Lotrului, urcând până la înălțimea de 2.200 de metri. Ea are o lungime de 130 de kilometri și a costat numai trei milioane lei, dat fiind că a fost construită cu ajutorul pionierilor”.

Drumul Național 67C, cunoscut și ca Transalpina, leagă Novaci (Gorj) de Sebeș (Alba). Cea mai spectaculoasă zonă începe de pe Valea Lotrului, urcând în serpentine spre stațiunea montană Rânca.