Nivelul foarte scăzut al Dunării începe să transforme unele canale din Delta Dunării din căi de acces în adevărate obstacole. Primăriile Murighiol și Crișan au cerut marți, 18 august, intervenții urgente de decolmatare, una dintre problemele cele mai serioase fiind accesul navelor-ambulanță către comunitățile izolate.
Situația a ajuns pe masa Prefecturii Tulcea. Prefectul Eugen Terente s-a întâlnit cu primarii celor două comune, dar și cu reprezentanții Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării și ai Serviciului de Gospodărire a Apelor. Primăriile trebuie să stabilească zonele și costurile intervențiilor, iar ARBDD să întocmească documentația necesară. Problema urmează să fie discutată în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, în încercarea de a obține bani de la bugetul de stat. SGA dispune, potrivit prefectului, de utilaje care ar putea fi folosite pentru lucrări.
Urgența nu ține doar de turism sau de pescuit. În satele și zonele din Deltă unde drumul este apa, reducerea adâncimii canalelor poate însemna timp pierdut pentru transportul oamenilor și, în cazuri medicale, pentru intervenția navelor-ambulanță.
Dunărea are doar 18 centimetri la Tulcea
Datele hidrologice explică presiunea uriașă asupra Deltei. Marți, Dunărea avea la Tulcea o cotă de numai 18 centimetri, la Isaccea 20 de centimetri, iar la Sulina 58 de centimetri. Prognoza AFDJ indică pentru Tulcea o menținere în jurul valorii de 18 centimetri, urmată de o nouă coborâre spre 17 centimetri în zilele următoare.
Situația este și mai clară dacă privim debitul fluviului. La intrarea Dunării în România, la Baziaș, debitul era marți de aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală a lunii august de 3.900 mc/s. Cu alte cuvinte, Dunărea intră în țară cu un debit de doar puțin peste o treime din valoarea obișnuită pentru această perioadă. Prognoza INHGA indică valori de aproximativ 1.300-1.350 mc/s și pentru zilele următoare.
Problema nu a apărut peste noapte. În urmă cu câteva zile, ARBDD a avizat deja decolmatarea unei porțiuni de aproximativ 80 de metri din canalul Uzlina, după ce scăderea nivelului apei a început să creeze dificultăți de acces. Administrația Rezervației a mai emis în această perioadă avize și pentru alte canale folosite de localnici și de pescarii comerciali.
Președintele Asociației Patronatelor în Turism Delta Dunării, Daniel Ilușcă, avertizează că lipsa circulației apei produce și un efect ecologic: acumularea de materie organică, dezvoltarea algelor și eutrofizarea zonelor cu apă stagnantă. În opinia sa, întreținerea canalelor ar trebui tratată la fel de serios ca întreținerea unei rețele de drumuri, pentru că în Delta Dunării canalele sunt, practic, drumurile oamenilor.
Deocamdată însă, problema se lovește de aceeași piedică veche: bani puțini și lipsa unei structuri permanente de intervenție. ARBDD nu dispune de fonduri dedicate, utilaje și personal propriu pentru asemenea lucrări, iar intervențiile punctuale trebuie finanțate de cei care le solicită.
În aceste condiții, solicitarea făcută de Murighiol și Crișan depășește problema unor canale colmatate. La actualele cote ale Dunării, este vorba despre menținerea accesului către comunitățile din Deltă și, în situații-limită, despre cât de repede poate ajunge o ambulanță acolo unde este nevoie de ea.
Sursă de documentare: AGERPRES
