Câte posturi trebuie să dispară din primăriile județului Tulcea și, mai ales, de la ce număr se calculează reducerea de 30% impusă în 2026? Asta este, spus simplu, miza procesului ajuns acum la Curtea de Apel Constanța.
Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România, SCOR, și Asociația Comunelor din România, ACoR, contestă modul în care Prefectura Tulcea a stabilit pentru primării noile plafoane maxime de personal. Cele două organizații spun că, prin formula folosită, unele administrații locale sunt obligate să taie mai multe posturi decât ar cere legea.
Dosarul nr. 640/88/2026 a pornit la Tribunalul Tulcea. Pe 23 iunie, instanța a respins cererea SCOR și ACoR de suspendare a măsurilor. Cele două organizații au făcut recurs, iar cauza a ajuns la Curtea de Apel Constanța. Primul termen a fost stabilit pentru 12 noiembrie 2026, ora 9.00.
Important de înțeles: în acest proces nu se decide încă definitiv dacă Prefectura a calculat legal sau nu numărul de posturi. SCOR și ACoR cer, pentru moment, oprirea temporară a aplicării acestor plafoane, până când legalitatea lor va fi lămurită.
Cum se face calculul care a aprins disputa
Administrațiile locale trecuseră deja printr-o reducere de 10% a numărului de posturi, introdusă prin Legea 296/2023. În 2026 a venit OUG 7, care a impus o nouă reducere, de 30%.
SCOR și ACoR susțin că această reducere de 30% ar trebui calculată pornind de la normativul prevăzut de OUG 63/2010, nu de la un număr care fusese deja micșorat anterior cu 10%.
Pe un exemplu pur aritmetic, ca să se vadă diferența: dacă punctul de plecare ar fi 100 de posturi, o reducere de 30% ar lăsa 70. Dacă însă numărul este mai întâi redus cu 10%, la 90, iar apoi se mai taie încă 30%, rămân 63. Tocmai această diferență de calcul este contestată.
Prefectura Tulcea susține că a aplicat corect legislația și a cerut respingerea acțiunii. Tribunalul Tulcea i-a dat dreptate în prima etapă și a refuzat suspendarea măsurilor.
Ce înseamnă concret pentru primăriile din Tulcea
Pentru primării, discuția nu este una de contabilitate juridică. În spatele procentelor sunt organigrame, compartimente și oameni.
La Mihai Bravu, de exemplu, documentele de reorganizare arată că administrația trebuia să reducă schema cu nouă posturi. Două rezultau din reducerea anterioară de 10%, iar alte șapte din aplicarea reducerii de 30% din 2026.
La Topolog, Prefectura Tulcea a comunicat un plafon maxim de 28 de posturi, iar administrația locală a trecut ulterior la reorganizare și la eliminarea unor poziții din schemă.
Aici este miza concretă a procesului: dacă SCOR și ACoR au dreptate, unele primării ar putea fi obligate să funcționeze cu mai puține posturi decât permite în realitate legea. Dacă Prefectura are dreptate, reorganizările făcute până acum rămân pe formula actuală.
Curtea de Apel Constanța va judeca, pentru început, dacă aceste măsuri trebuie sau nu suspendate. Dacă recursul este admis și cererea de suspendare va fi acceptată, aplicarea actelor contestate ar putea fi oprită temporar. Dacă recursul este respins, plafoanele stabilite de Prefectură rămân în vigoare în această etapă.
Pentru angajații din primării, diferența dintre cele două formule nu înseamnă câteva procente pe o foaie. Poate însemna diferența dintre un post păstrat și unul desființat.
Foto- realizata cu A.I.
