Unul dintre cei mai mari producători de vin din județul Tulcea, Viticola Sarica Niculițel SA, compania din spatele cunoscutului brand „Caii de la Letea”, a dat în judecată Ministerul Agriculturii. Procesul a fost înregistrat pe 18 septembrie 2026 și privește banii europeni folosiți pentru modernizarea și refacerea plantațiilor de viță-de-vie.
În spatele formulărilor juridice destul de încâlcite se află, de fapt, o întrebare simplă: dacă ai depus un proiect după anumite reguli, poate statul să schimbe între timp regulile după care îți calculează banii pe care îi primești?
Exact această problemă este vizată de articolul din Ordinul Ministerului Agriculturii pe care Viticola Sarica Niculițel îl cere anulat.
Pe românește: ai depus proiectul după o regulă, banii vin după alta
Programul în discuție finanțează „restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”. Sună tehnic, dar înseamnă lucruri foarte concrete: scoaterea unei vii și replantarea ei, schimbarea soiurilor, mutarea plantației, montarea sistemelor de susținere sau a irigațiilor și alte lucrări prin care o vie este modernizată.
Uniunea Europeană suportă o parte importantă din aceste cheltuieli.
Problema apare la proiectele depuse înainte de 12 ianuarie 2026, data la care a intrat în vigoare Ordinul MADR nr. 424/2025.
Articolul 22 alineatul 1 spune că, dacă un viticultor depusese deja proiectul, dar încă nu ceruse plata sau nu primise banii până la apariția noului ordin, suma care i se rambursează va fi calculată după noile plafoane de costuri.
Un exemplu simplu: un producător își face proiectul când statul recunoaște un anumit cost pentru o lucrare la hectar. Dosarul este acceptat și merge înainte. Până când vine momentul plății, ministerul schimbă tabelul cu sumele recunoscute. Noua regulă spune: plata ta se calculează după tabelul nou, chiar dacă proiectul fusese depus înainte.
Asta atacă Viticola Sarica Niculițel.
Nu înseamnă automat că societatea are dreptate. Instanța va decide dacă ministerul putea aplica noile costuri și proiectelor deja intrate în sistem.
De asemenea, nu putem confirma ce sumă concretă are compania în joc, pentru că cererea de chemare în judecată și proiectele sale de reconversie nu sunt publice. Nici motivele juridice complete ale acțiunii nu sunt deocamdată disponibile.
Dar alegerea exactă a articolului atacat arată limpede unde se află disputa: la regulile după care se calculează banii pentru proiectele mai vechi.
Cine este Viticola Sarica Niculițel și a cui este compania
Nu vorbim despre o cramă mică. Viticola Sarica Niculițel SA este una dintre firmele agricole importante ale județului Tulcea.
Compania a fost înființată în 1991 și are activitate principală cultivarea strugurilor. Pentru 2025 a raportat o cifră de afaceri de 43,24 milioane de lei, un profit net de aproximativ 780.000 de lei și un număr mediu de 85 de angajați. După cifra de afaceri, apare pe primul loc între firmele din județul Tulcea încadrate la activitatea de cultivare a strugurilor.
Marca pe care o cunoaște însă publicul este Caii de la Letea.
Sursele de specialitate din domeniul vinului indică pentru exploatația Sarica Niculițel o suprafață totală de până la aproximativ 700 de hectare, cu o producție anuală de circa două milioane de litri de vin. Numai Aligoté, unul dintre soiurile cu care crama s-a identificat puternic în ultimii ani, ocupă aproximativ 128 de hectare.
În spatele companiei tulcene se află Vintruvian Estates SA, holding care controlează 99,114% din acțiunile Viticola Sarica Niculițel, potrivit informațiilor publicate recent. Statul român mai deține un pachet de sub 1%.
Vintruvian nu înseamnă numai Niculițel. Grupul deține sau controlează mai multe crame românești, între care Crama DeMatei, Crama Histria și Crama Olterra, iar Sarica Niculițel este una dintre piesele centrale ale portofoliului. Site-ul holdingului prezintă în prezent Caii de la Letea alături de aceste crame.
Cine conduce afacerea
Numele cel mai strâns legat de dezvoltarea grupului este omul de afaceri Marius Iliev. El a intrat în industria vinului prin Sarica Niculițel în urmă cu aproximativ un deceniu și este unul dintre oamenii care au construit ulterior Vintruvian Estates.
În registrele publice actualizate în august 2026, Marius Iliev figurează ca administrator al Vintruvian Estates. În presa economică și în interviurile din industria vinului a fost prezentat drept CEO al grupului și al afacerii Via Viticola Sarica Niculițel.
La nivelul societății Viticola Sarica Niculițel, registrele publice îi indică în prezent ca administratori pe Paul-Radovan Fulea, Alin George Lăzărescu și Alin Ștefan Lupașcu, iar Mircea Tudor apare ca reprezentant al persoanei juridice.
Alin Lăzărescu este și un nume cunoscut în industria vinului. Este inginer oenolog, cu peste 25 de ani de experiență, și a fost prezentat ca director general Via Viticola și coordonator al echipei de oenologi a Vintruvian Estates. A lucrat anterior cu producători internaționali precum Antinori, Taittinger, Gallo sau Freixenet.
Vinurile de la Niculițel sunt realizate în prezent de oenologii Adrian Dolghin și Ionuț Gădiuță, potrivit profilului cramei publicat de Wines of Romania.
Nu este singurul proces cu Ministerul Agriculturii
Mai există un detaliu care merită urmărit.
Viticola Sarica Niculițel are înregistrat și un alt litigiu administrativ cu instituții din agricultură. Faptul că acum atacă direct o prevedere din ordinul care stabilește regulile naționale pentru reconversia viilor ridică miza.
De această dată, societatea nu cere pur și simplu anularea unei decizii luate numai în cazul său. Cere eliminarea unei reguli dintr-un act normativ.
Dacă instanța îi va da dreptate definitiv, consecințele ar putea interesa și alți producători care au depus proiecte înainte de 12 ianuarie 2026 și au ajuns la plată după schimbarea regulilor.
Dar până la hotărârea instanței, esența procesului poate fi rezumată mult mai simplu:
Sarica Niculițel spune, prin acțiunea deschisă în instanță, că regula după care Ministerul Agriculturii calculează banii pentru anumite proiecte vechi trebuie anulată. Ministerul va trebui să explice judecătorilor de ce a decis ca noile plafoane să se aplice și dosarelor depuse înaintea noului ordin.
Iar când discutăm despre sute de hectare de vie, diferența dintre două tabele de costuri poate însemna bani serioși.
Surse: Ordinul MADR nr. 424/2025, date publice ONRC/Ministerul Finanțelor, Vintruvian Estates, Wines of Romania, VINARIUM, Ziarul Financiar și ZIUA de Constanța.
