Marea Neagră a dat din nou alarma în dreptul Deltei. La numai câteva zile după incendiul devastator de pe nava GAS LISBON, un alt vas comercial care se îndrepta spre Ucraina a raportat in noaptea de 23 spre 24 iulie o avarie serioasă în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 22 de mile marine, aproape 41 de kilometri, sud-est de Sfântu Gheorghe.
Este vorba despre vrachierul CHRISTINA B, sub pavilion Liberia, care transporta cărbuni din Norfolk, Statele Unite, către Ucraina. Primele evaluări indică două posibile cauze: impactul cu o dronă maritimă sau explozia unei mine marine. Deocamdată, niciuna dintre ipoteze nu a fost confirmată, iar autoritățile nu au atribuit incidentul vreuneia dintre părțile implicate în războiul din Ucraina.
Apel de urgență în toiul nopții
Incidentul s-a produs în noaptea de joi spre vineri, 23 spre 24 iulie. Echipajul a transmis un apel de urgență prin canalul maritim internațional, anunțând producerea unei avarii și solicitând sprijin. În primele momente exista posibilitatea ca oamenii de la bord să fie evacuați.
Centrul Maritim de Coordonare și Salvare, MRCC Constanța, aflat în cadrul Autorității Navale Române, a activat procedurile de intervenție. Spre navă au fost trimise SAR APOLLO și SAR ARTEMIS, cele două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare care interveniseră și în cazul GAS LISBON.
În paralel, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI a executat o misiune de cercetare aeriană pentru evaluarea avariilor și a situației echipajului.
Ulterior, comandantul navei a comunicat că niciun membru al echipajului nu este rănit și că evacuarea nu mai este necesară. Vasul își putea continua deplasarea spre țărm, unde urma să fie supus verificărilor tehnice.
Avaria a fost identificată la nivelul magaziei de marfă numărul 6. Nu au fost comunicate public dimensiunea spărturii, eventualele infiltrații de apă sau cantitatea exactă de cărbune aflată la bord.
Un colos de 225 de metri, cu destinația Sulina
CHRISTINA B nu este o navă oarecare. Potrivit registrului naval ClassNK, vasul are numărul IMO 9304162, o lungime de 225 de metri, o lățime de peste 32 de metri și o capacitate de transport de aproximativ 77.000 de tone. Vrachierul a fost construit în 2007, în Japonia, la șantierul Oshima Shipbuilding.
Este o navă destinată transportului de mărfuri vrac, precum cărbune, minereu sau cereale, având șapte magazii de marfă și un volum total de aproape 89.500 de metri cubi.
Datele publice AIS consultate vineri dimineață indicau Sulina drept destinație declarată. Vasul se deplasa lent în Marea Neagră, cu aproximativ 4,7 noduri.
Incidentul nu s-a produs în apele teritoriale
Deși vasul se afla în zona maritimă gestionată de România pentru operațiuni de salvare și siguranță a navigației, incidentul nu s-a produs în marea teritorială propriu-zisă.
Marea teritorială a României se întinde până la 12 mile marine, adică 22,224 kilometri de la liniile de bază ale țărmului. Dincolo de această limită începe Zona Economică Exclusivă, unde România are drepturi și jurisdicție asupra resurselor, protecției mediului și anumitor activități maritime, dar nu exercită suveranitate deplină ca pe teritoriul național. Navele comerciale străine își păstrează libertatea de navigație.
Diferența nu este doar o lecție de geografie marină. Ea contează juridic atunci când trebuie stabilite competențele autorităților, cauzele incidentului și eventuala responsabilitate pentru folosirea unei mine sau a unei drone.
Al doilea incident în numai patru zile
Avaria de pe CHRISTINA B vine după incendiul izbucnit în noaptea de 20 spre 21 iulie pe nava GAS LISBON, aflată tot sub pavilion Liberia și tot în apropiere de Sfântu Gheorghe.
Tancul transporta peste 3.790 de tone de propan din Alexandria, Egipt, spre portul ucrainean Reni. Cei 17 membri ai echipajului au fost evacuați de navele românești de salvare, iar trei marinari răniți au fost transportați la Spitalul Județean de Urgență Tulcea. Unul dintre ei, un bărbat de 46 de ani cu arsuri grave, a murit ulterior la spital.
Cele două incidente s-au produs la distanță de numai câteva zile, pe același culoar maritim din largul Deltei, folosit de navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră. Totuși, în acest moment nu există o confirmare oficială că între cele două cazuri ar exista o legătură directă.
Minele și dronele au schimbat regulile navigației
Pericolul minelor marine nu este unul teoretic. Forțele Navale Române desfășoară permanent misiuni de supraveghere, transmite avertizări navigatorilor și participă, împreună cu Bulgaria și Turcia, la gruparea regională MCM BLACK SEA, creată pentru detectarea și neutralizarea minelor aflate în derivă.
În comunicările oficiale din iunie, Marina Română arăta că monitorizează inclusiv sistemele fără pilot aeriene, de suprafață și submerse, tocmai din cauza riscurilor tot mai mari pentru navele comerciale și infrastructura critică din Marea Neagră.
În cazul CHRISTINA B, răspunsul final nu poate veni din presupuneri sau din fotografii privite pe fugă. Va fi nevoie de inspectarea corpului navei, analiza deformărilor și a eventualelor urme de exploziv, precum și de corelarea datelor radar, sonar și AIS.
Până atunci, faptele confirmate sunt puține, dar importante: nava a fost avariată, echipajul este teafăr, intervenția românească a fost activată rapid, iar cauza rămâne în anchetă. Restul, fie că vorbim despre dronă, mină sau autorul incidentului, este încă în ceața războiului. Iar în Marea Neagră, ceața aceasta începe să coste tot mai scump.
FOTO- Nava CHRISTINA B
Surse primare de documentare: Departamentul pentru Situații de Urgență și Centrul Maritim de Coordonare și Salvare, prin informarea oficială privind incidentul; registrul naval ClassNK; Ministerul Afacerilor Interne; Forțele Navale Române; Portalul Legislativ, Legea nr. 17/1990.
