Reactoarele nucleare de la Cernavodă nu vor fi repornite în luna septembrie, a declarat joi, 24 septembrie 2026, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.
Potrivit Libertatea, prognozele pentru următoarele 10 zile nu oferă perspective favorabile pentru reluarea activității în condiții de siguranță, iar o posibilă redeschidere ar putea avea loc abia la mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului Dunării.
„La Cernavodă situația este în continuare rezervată. Prognoza pe următoarele 10 zile arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă care să permită redeschiderea în siguranță a celor două reactoare, pentru a avea apa necesară pompelor de răcire. În luna septembrie, acest lucru este exclus, iar abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de prognoze, vom putea lua o decizie”, a explicat Bușoi. El a adăugat că, deși există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice situație, nivelul actual al apei nu permite repornirea reactoarelor.
Situația deconectării
Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost deconectată total de la Sistemul Energetic Național pe 13 august 2026, după ce debitul Dunării a scăzut atât de mult încât funcționarea în siguranță a Reactorului 2 era în pericol. Reactorul 1 fusese oprit anterior, pe 27 iulie, din același motiv.
Nivelul Dunării la Cernavodă era miercuri, 24 septembrie 2026, de -245 cm, cu doar 10 cm peste minimul record atins pe 20 septembrie și cu 30 cm sub nivelul de la începutul lunii august. Debitul fluviului la intrarea în țară rămâne staționar, la doar 1.600 m³/s, mult sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m³/s.
Măsuri urgente și acoperirea producției
Guvernul a alocat luni 5,1 milioane de lei pentru lucrări urgente de dragaj pe Dunăre, măsură considerată esențială pentru a asigura funcționarea centralei nucleare, afectată de seceta extremă.
Fondurile provin din rezerva bugetară și vor fi folosite pentru adâncirea albiei fluviului în două zone critice: Cochirleni (km fluvial 309–304) și Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345–342), fiecare primind câte 2,55 milioane de lei pentru dragarea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material. Specialiștii au propus și redistribuirea debitului de apă între brațele Bala și Dunărea Veche pentru menținerea unui nivel optim al fluviului.
În ceea ce privește acoperirea deficitului de producție cauzat de oprirea reactoarelor, Cristian Bușoi a menționat că România s-a bazat pe importuri și pe alte surse interne.
„A fost foarte importantă funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia. Centralele pe gaz — OMV Brazi și, mai ales, Iernutul vechi, plus toate celelalte mai mici — au funcționat la capacitate maximă”, a subliniat Bușoi. Sursele regenerabile au avut, de asemenea, un rol crucial:
„În timpul zilei am compensat din solar. Înainte de închiderea reactoarelor, aveam supraproducție din sursă solară, iar o parte din electricitate mergea către sudul țării, către Bulgaria, uneori la prețuri negative. Acum, acea supraproducție a fost înlocuită de capacitățile pe solar, iar producția eoliană ne-a ajutat să reducem importurile. De exemplu, miercuri seara am avut 1.200 de megawați în vârful cel mai înalt de eolian.”
Cu toate acestea, importurile rămân principala sursă de acoperire a consumului, mai ales în lipsa unei producții constante din alte surse.
„Când am avut o producție redusă din eolian, importurile au ajuns și la 2.500 de megawați în orele de vârf”, a adăugat oficialul Ministerului Energiei. Nuclearelectrica cumpără energie electrică și din Ucraina, cu sprijinul companiei Energocom, furnizorul de curent din Republica Moldova.
Criza energetică a fost accentuată de seceta severă și de scăderea debitelor râurilor, inclusiv ale Dunării, a anunțat premierul demis Ilie Bolojan. În consecință, vineri, 31 iulie, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august.
Sursa: Ora de Sibiu