Dunărea intră în ultima săptămână din iulie cu niveluri foarte scăzute la Tulcea și cu un debit care ridică deja semne serioase de întrebare pentru Delta Dunării. Deși luni dimineață s-a înregistrat o creștere de un centimetru, prognoza indică o nouă coborâre în următoarele zile.
Problema nu este doar cota măsurată în portul Tulcea, ci cantitatea totală de apă care intră în România. Dunărea aduce acum aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna iulie este de 4.700 de metri cubi pe secundă. Cu alte cuvinte, fluviul curge la puțin peste o treime din debitul normal pentru această perioadă.
Cinci centimetri în minus la Tulcea
Potrivit datelor Administrației Fluviale a Dunării de Jos, cota fluviului era luni de 31 de centimetri la Tulcea. La Isaccea se înregistrau 39 de centimetri, iar la Sulina nivelul se menținea la 59 de centimetri.
Creșterea ușoară față de ziua precedentă nu schimbă însă tendința generală. Prognoza indică pentru Tulcea 29 de centimetri după 24 de ore și aproximativ 26 de centimetri la capătul intervalului de cinci zile. La Isaccea, scăderea estimată este și mai accentuată.
Temperatura apei a ajuns la 27 de grade Celsius, un alt indicator care trebuie urmărit. Apa puțină și foarte caldă poate afecta circulația apei, concentrația de oxigen și calitatea acesteia în zonele cu schimb redus, în special pe lacuri și canale secundare.
Debitul, cu aproape două treimi sub normal
Cifrele de la Baziaș arată adevărata dimensiune a problemei. Dunărea intră în țară cu aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, cu 3.000 de metri cubi mai puțin decât media lunii iulie.
Prognoza hidrologică indică o coborâre spre 1.650 de metri cubi pe secundă și apoi spre 1.600, la începutul lunii august. Media multianuală pentru august este de aproximativ 4.300 de metri cubi pe secundă.
Prin urmare, nu este vorba despre o simplă variație locală la Tulcea, produsă de vânt, maree sau condițiile din apropierea gurilor de vărsare. Este un deficit hidrologic care se manifestă pe întreg sectorul românesc al fluviului și care ajunge inevitabil în Deltă.
Mai jos decât în ultimii ani
Comparația cu verile precedente arată că actualul episod este unul sever.
La sfârșitul lunii iulie 2025, debitul Dunării la intrarea în țară era de aproximativ 2.600 de metri cubi pe secundă. În aceeași perioadă din 2023 se înregistrau în jur de 3.100 de metri cubi pe secundă, iar în 2024 valorile depășeau 4.000 de metri cubi pe secundă.
În vara aceasta, debitul a coborât la 1.700 de metri cubi pe secundă și ar putea ajunge la 1.600. Este o valoare apropiată de nivelurile asociate marilor secete hidrologice.
Comparația cu anul 2022 este la fel de îngrijorătoare. Atunci, debitul ajunsese în iulie la aproximativ 2.200 de metri cubi pe secundă, iar spre sfârșitul verii coborâse în zona de 1.700-1.800. În 2026, Dunărea se află deja la aceste valori înainte de încheierea lunii iulie.
Minimul istoric menționat frecvent în datele hidrologice moderne este cel din 1985, când debitul a coborât în zona de 1.400 de metri cubi pe secundă. Situația actuală nu a atins încă acel prag, dar diferența nu mai este deloc confortabilă.
Ce înseamnă cota de 31 de centimetri
Cota înregistrată la Tulcea nu reprezintă adâncimea fluviului. Cei 31 de centimetri sunt măsurați față de punctul zero al mirei hidrometrice locale.
Adâncimea efectivă a șenalului navigabil este mult mai mare și este stabilită prin sondaje batimetrice. Pe sectorul maritim dintre Sulina, Tulcea și Isaccea, AFDJ indică în continuare adâncimi suficiente pentru navigația navelor maritime.
Asta înseamnă că nu există, în acest moment, semnale privind blocarea șenalului principal. Riscurile apar însă mai repede pe brațele secundare, la intrările pe canale, în apropierea malurilor și în zonele de acostare.
Delta, vulnerabilă înaintea șenalului maritim
În Delta Dunării, câțiva centimetri pierduți pot conta enorm. La Tatanir, pe brațul Chilia, unele adâncimi calculate sunt cuprinse între aproximativ 60 de centimetri și un metru. O parte dintre măsurătorile publice sunt însă vechi și nu oferă o imagine perfect actualizată a fundului albiei.
La Carcaliu, pe brațul Măcin, adâncimile măsurate în această vară sunt cuprinse între aproximativ 2,20 și 3 metri. Pe alte sectoare, datele disponibile sunt mai vechi, ceea ce face necesare sondaje noi în contextul nivelurilor actuale.
Deocamdată, Navrom Delta nu a anunțat suspendări sau întârzieri provocate de scăderea apei. Cursele spre Sulina, Sfântu Gheorghe, Periprava, Mila 23 și Caraorman continuă.
Absența restricțiilor nu înseamnă însă absența riscului. Primele efecte pot apărea prin reducerea încărcăturii, dificultăți la acostare, schimbarea tipului de navă, evitarea unor praguri de nisip sau creșterea costurilor de operare.
Analiză: toate semnalele merg în aceeași direcție
Datele nu arată încă o criză deschisă a transportului în Delta Dunării. Șenalul principal rămâne navigabil, iar cursele de pasageri continuă.
Imaginea de ansamblu este însă îngrijorătoare. Debitul se află cu aproape două treimi sub media lunii iulie, prognoza indică o nouă scădere, apa este foarte caldă, iar nivelurile sunt mai mici decât în aceeași perioadă din ultimii ani.
Punctele vulnerabile nu sunt, pentru moment, marile rute maritime, ci canalele secundare, brațele cu adâncimi reduse și pontoanele comunităților izolate.
În Deltă, o criză nu începe atunci când o navă mare nu mai poate ajunge la Sulina. Începe atunci când o ambarcațiune mai mică nu mai poate intra în siguranță pe un canal sau nu mai poate acosta într-un sat izolat.
Dunărea nu a ajuns încă acolo. Dar, după cifrele din această vară, nici nu mai este foarte departe.
Surse de documentare: Administrația Fluvială a Dunării de Jos, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Administrația Națională „Apele Române”, Navrom Delta și arhivele buletinelor hidrologice din anii anteriori.
