România se situează între țările europene cu cele mai mari scumpiri la alimente și băuturi nealcoolice în ultimii cinci ani, arată o analiză comparativă realizată în 26 de state, citată de Ora de Sibiu. Între august 2021 și august 2026, prețurile acestor produse au crescut cu 53% în România, depășite doar de Ungaria (57%) și Bulgaria (54%).
La nivelul Uniunii Europene, media creșterii prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice a fost de 34% în aceeași perioadă. Cipru a înregistrat cea mai mică creștere din UE, de 21%, iar, într-un grup mai larg de 35 de țări europene, Elveția a avut cea mai redusă creștere, de 5%. O excepție marcantă este Turcia, unde prețurile au urcat cu 752% în cinci ani, pe fondul inflației foarte ridicate și al devalorizării lirei turcești.
Salariul minim și puterea de cumpărare
Analiza arată că, în majoritatea țărilor europene, salariile minime au crescut într-un ritm mai rapid decât prețurile alimentelor, dar există excepții. În Malta, un angajat plătit cu salariul minim poate cumpăra cu 6% mai puține alimente decât acum cinci ani, iar în Spania și Franța puterea de cumpărare a scăzut cu 5%, respectiv 4%.
În România, salariul minim a crescut semnificativ, ceea ce a condus la o creștere a puterii de cumpărare în raport cu alimentele. Serbia și Muntenegru au înregistrat cele mai mari creșteri ale cantității de alimente ce pot fi cumpărate cu salariul minim, de 37%. România, Croația, Albania, Ungaria, Bulgaria și Lituania au avut, de asemenea, creșteri de peste 20% la acest indicator. În Germania puterea de cumpărare a crescut cu 9%, în Irlanda cu 10%, în Grecia cu 7%, iar în Belgia și Țările de Jos cu 6%.
Factori care au amplificat scumpirile
Sursa citată notează că prețurile alimentelor erau deja în creștere înainte de invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Războiul a amplificat presiunile asupra prețurilor prin scumpirea energiei, îngrășămintelor și transportului și prin perturbarea piețelor agricole, costuri care s-au reflectat în prețurile din supermarketuri.
În marile economii ale UE, între august 2021 și august 2026, prețurile alimentelor au crescut cu 25% în Franța, 30% în Italia, 34% în Germania și 35% în Spania. În același interval, salariile minime brute lunare au urcat cu 46% în Germania, 29% în Spania și 20% în Franța, iar Ungaria a avut cea mai mare creștere a salariului minim din UE, de 93%.
Totodată, în Turcia salariul minim a crescut cu 823% în cinci ani, însă inflația extrem de ridicată a anulat avantajul, fără o creștere proporțională a puterii de cumpărare. În Serbia și Muntenegru salariile minime s-au mai mult decât dublat, cu creșteri de peste 100%.
Analiza subliniază că simpla comparație între creșterea salariului minim și creșterea prețurilor la alimente poate fi înșelătoare în contextul inflației ridicate. Măsurarea cantității de alimente ce pot fi cumpărate cu salariul minim oferă o imagine mai clară asupra evoluției reale a puterii de cumpărare.