Consiliul Județean Tulcea pregătește indicatorii de performanță pentru conducerea Aeroportului „Delta Dunării”, aflat pe ultimul loc în clasamentul național al traficului de pasageri. Pe hârtie apar profitul, cifra de afaceri, satisfacția clienților și creșterea traficului. În realitate, obiectivul esențial pentru un aeroport fără curse regulate, aducerea pasagerilor, valorează numai 5% din evaluarea Consiliului de Administrație.

În 2025, Aeroportul Tulcea a raportat 8.173 de pasageri, rezultat obținut în mare parte datorită curselor charter temporare legate de pelerinajele către Uman. Nu datorită deschiderii unei legături regulate cu Bucureștiul sau cu un aeroport european.

Situația s-a prăbușit din nou în 2026. În primele șase luni, aeroportul a avut numai 80 de pasageri, adică o medie de aproximativ 13 pe lună. Nicio companie nu operează în prezent curse regulate de la Tulcea.

Totul se întâmplă după investiții de sute de milioane de lei. Numai ultima etapă de modernizare a costat aproximativ 180 de milioane de lei, iar terminalul a fost proiectat să poată procesa până la 400 de pasageri pe oră. Traficul din prima jumătate a acestui an ar încăpea, așadar, lejer într-un singur autobuz.

Cine conduce aeroportul până în 2030

Prin Hotărârea CJ Tulcea nr. 17 din februarie 2026 au fost numiți pentru un nou mandat de patru ani cei trei administratori neexecutivi:

Aurelia Fulger, Oana Daniela Chelaru și Adrian-Ștefan Vasilescu.

Toți au experiență în administrația aeroportuară sau în domeniul aviației. Tocmai de aceea, țintele ar trebui să fie serioase și să măsoare rezultatele, nu doar respectarea formalităților.

Proiectul de hotărâre nr. 97 din 20 iulie 2026 stabilește indicatorii financiari și nefinanciari pentru mandatul 2026-2030. Aceștia au fost negociați de o comisie a Consiliului Județean și verificați de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. După aprobare, vor deveni anexe la contractele de mandat ale administratorilor.

Profit, dividende și patru ședințe pe an

Jumătate din evaluare este reprezentată de indicatorii financiari. Printre ținte apar:

creșterea cifrei de afaceri nete cu 2,48%, majorarea anuală a profitului cu 8,58%, o rată a lichidității curente de 1 și plata a 50% din profit sub formă de dividende.

Documentul nu arată însă în ce măsură profitul va proveni din activitatea comercială și în ce măsură din subvențiile acordate de Consiliul Județean. Or, un aeroport poate raporta rezultate contabile mai bune fără să transporte mai mulți pasageri, dacă primește mai mulți bani publici.

Cealaltă jumătate a evaluării este formată din indicatori nefinanciari. Printre aceștia se află:

creșterea numărului de pasageri cu 25%, un scor de satisfacție a clienților de 89%, patru instruiri în domeniul siguranței, zero accidente de muncă, patru ședințe ale CA, participare de 100% la reuniuni și adoptarea unor politici de gestionare a riscurilor.

Aici apare problema de fond.

Creșterea numărului de pasageri cu 25% valorează numai 5% din punctajul total. Organizarea celor patru reuniuni ale Consiliului de Administrație valorează tot 5%. Prezența la aceste ședințe mai aduce 5%, iar existența politicilor de gestionare a riscurilor încă 5%.

Cu alte cuvinte, ședințele, participarea la ele și aprobarea unor proceduri cântăresc de trei ori mai mult decât creșterea traficului de pasageri.

A veni la ședințele pentru care ești plătit nu ar trebui să fie performanță. Este fișa postului, nu cucerirea Atlanticului.

Unele ținte sunt deja îndeplinite

Grila mai prevede ca femeile să reprezinte cel puțin 33,33% din Consiliul de Administrație. Numai că două dintre cele trei persoane din actualul CA sunt femei. Indicatorul este, practic, realizat înainte de începerea evaluării.

Și scorul de satisfacție a clienților, stabilit la 89%, ridică întrebări. Proiectul nu explică metodologia, numărul persoanelor chestionate sau cine va realiza evaluarea.

La un trafic de 80 de pasageri în șase luni, câteva chestionare completate favorabil pot transforma aeroportul într-un campion al satisfacției, chiar dacă nu are nicio cursă regulată.

Plus 25% față de ce?

Documentul cere o creștere anuală a numărului de pasageri cu 25%, dar nu prezintă valori concrete pentru fiecare dintre cei patru ani de mandat.

Dacă baza ar fi traficul de 8.173 de pasageri din 2025, ținta pentru 2026 ar ajunge la aproximativ 10.216 pasageri. Aplicată anual, creșterea de 25% ar conduce spre aproape 25.000 de pasageri în 2030.

Proiectul nu precizează însă clar dacă aceasta este interpretarea corectă și nici cum vor fi contabilizate cursele charter ocazionale, care pot umfla traficul într-un an fără să asigure continuitatea activității.

Din grilă lipsesc indicatori mult mai relevanți: numărul curselor regulate deschise, numărul plecărilor comerciale, gradul de ocupare a aeronavelor, veniturile proprii, costul pe pasager sau reducerea dependenței de subvențiile județului.

Dar directorul ce obiective are?

Aeroportul este condus executiv de directorul general Stoian Vâlcu. Potrivit legislației privind guvernanța întreprinderilor publice, și directorii trebuie să aibă indicatori de performanță incluși în contractele de mandat.

Proiectul nr. 97 se referă însă exclusiv la cei trei membri ai Consiliului de Administrație. Nu prezintă indicatorii directorului general, gradul lor de îndeplinire și nici eventualele sume încasate în funcție de performanță.

Nu pot confirma, din documentele publice analizate, ce obligații concrete are directorul privind atragerea curselor regulate, creșterea traficului și sporirea veniturilor proprii.

Această informație ar trebui publicată. Nu ca gest de bunăvoință, ci pentru că aeroportul funcționează cu bani publici.

O pistă modernă, dar fără avioane de linie

Marea speranță rămâne deschiderea unei curse Tulcea-Roma, pentru care autoritățile au estimat compensații publice de aproximativ 63,5 milioane de lei pe mai mulți ani. Până acum, nu a fost anunțat un contract final cu o companie aeriană.

Aeroportul Tulcea nu mai are nevoie de strategii care sună bine în ședințe. Are nevoie de avioane, pasageri și venituri proprii.

Un Consiliu de Administrație nu trebuie premiat pentru că se întrunește de patru ori pe an și își adoptă procedurile. Performanța începe atunci când, după investiții de sute de milioane de lei, de pe pistă încep să plece avioane cu pasageri.

Altfel, la Tulcea continuă să zboare impecabil doar hârtiile.

Lucrează în presă din 1991. Este cofondator al primului radio independent din România, Radio Galați (1991). Din 1995 activează în presa scrisă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și...

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.