România a alocat 2,97% din PIB pentru educație în 2023, conform celor mai recente date Eurostat citate de Mediafax.
Cu această pondere, România se situează aproape de coada clasamentului european, alături de Grecia, care a dedicat 3,33% din PIB sectorului educației.
La polul opus, Suedia a fost țara cu cele mai mari cheltuieli pentru educație în 2023, 6,8% din PIB, urmată de Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca, toate cu peste 6%.
În total, guvernele din Uniunea Europeană au cheltuit 806 miliarde de euro pentru educație în 2023, ceea ce reprezintă 4,7% din PIB-ul blocului comunitar.
tendințe pe termen lung
Ca pondere în PIB, cheltuielile publice pentru educație au scăzut ușor în ultimul deceniu, de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023. Excepția a fost 2020, când procentul a urcat temporar la 5,02% din cauza contracției economiei în timpul pandemiei, nu din cauza unei creșteri a bugetelor pentru educație.
diferențe per elev
Indicatorul cheltuielilor raportat la PIB nu reflectă întotdeauna bogăția unei țări sau numărul de elevi. Cheltuielile per elev oferă o imagine diferită a resurselor efective alocate fiecărui beneficiar al sistemului educațional.
În 2022, Luxemburg a cheltuit doar 3,74% din PIB pentru educație, sub media UE de 4,66%, dar a înregistrat cele mai mari cheltuieli per elev din bloc: 18.422 PPS (standard al puterii de cumpărare), de peste două ori media UE de 8.246 PPS. La polul opus, Bulgaria, cu o pondere în PIB apropiată de media UE (4,5%), a avut cele mai mici cheltuieli per elev, 3.097 PPS.
Dintre marile economii, Franța a alocat 5,33% din PIB în 2022, a cincea cea mai mare pondere din UE, cu cheltuieli per elev de 8.151 PPS, ușor sub media UE. Italia a dedicat 4,07% din PIB și 7.945 PPS per elev, iar Germania 4,79% din PIB și 10.363 PPS per elev, cu aproximativ 26% peste media europeană.
Alte exemple: Malta a avut o pondere sub medie din PIB (4,12%) dar cheltuieli per elev peste media UE, iar Slovacia a alocat exact media UE din PIB, însă cu 22% mai puțin per elev.
cheltuieli și rezultate
Cheltuielile mai mari pentru educație nu garantează automat rezultate mai bune. În 2022, 26,2% dintre elevii din UE au obținut rezultate slabe la citire, iar 29,5% la matematică, ambele procente fiind în creștere față de 2012. Țările care investesc mai mult per elev tind să obțină performanțe mai bune la matematică, dar legătura nu este directă.
Disparitățile socio-economice rămân semnificative: în testarea PISA 2022, 48% dintre elevii din cel mai dezavantajat sfert al populației UE au avut rezultate insuficiente la matematică, față de 11% dintre cei din cel mai avantajat sfert.
Schimbările demografice pot influența modul de finanțare a educației. Raportul Comisiei Europene „Investing in Education 2025” estimează că, până în 2030, UE va avea cu aproximativ 2,5 milioane mai puțini copii şi adolescenți între 3 și 18 ani față de 2022, ceea ce ar putea permite creșterea investițiilor per elev.
Cele mai mari scăderi ale populației școlare sunt anticipate în Italia (13%), Grecia (12%) și Spania (11%), în timp ce Germania ar putea înregistra o creștere de 9%.
Comisia Europeană estimează că, dacă bugetele pentru școli vor ține pasul doar cu o inflație anuală de 2%, cheltuielile per elev ar putea crește în medie cu 19% până în 2030.
Raportul mai arată că îmbunătățirea competențelor de bază ar putea susține productivitatea, inovația și creșterea economică, estimând că PIB-ul țărilor europene ar putea fi cu 8%-10% mai mare în 2030 dacă mai mulți tineri ar atinge un nivel suficient de competențe de bază.