Sărbătoarea Botezului Domnului, cunoscută popular ca Boboteaza, include pe lângă sfințirea apei o serie de obiceiuri populare spectaculoase.
Printre acestea se numără întrecerea bărbaților care se aruncă în apă pentru a scoate crucea aruncată de preot și tradiția fetelor care pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul.
Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, marchează alături de ziua Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie) sfârșitul sezonului sărbătorilor de iarnă și al celor dedicate nașterii lui Iisus Hristos. Este una dintre cele mai importante sărbători pentru creștinii ortodocși și catolici deopotrivă.
Potrivit Mediafax, la români, Boboteaza păstrează numeroase elemente ale sărbătorilor de Crăciun. În unele regiuni se colindă, se practică descântece, se fac prorociri pentru noul an și se află ursitul.
Sfințirea apelor și tradiții populare
În dimineața de Bobotează, preotul sfințește apele și aruncă o cruce în râu sau lac. Mai mulți bărbați se aruncă după ea, iar cel care reușește să o aducă primul la mal primește binecuvântarea preotului și se crede că va avea noroc tot anul. În trecut, găsitorul crucii primea daruri de la domnitor și era cinstit de comunitate.
Femeile practicau iordănitul: se adunau în grupuri, luau alimente și băutură, cântau și jucau toată noaptea, iar dimineața mergeau să ude bărbații cu apă, fie din râuri, fie din fântâni, ca parte a unui ritual de purificare sau integrare în comunitate.
Tinerele fete obișnuiau să-și lege pe inelar un fir roșu și o rămurică de busuioc pe care le puneau sub pernă pentru a-și visa ursitul. Tradiția mai spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.
Masa de Bobotează și obiceiuri asociate
În Ajunul Bobotezei, românii pregătesc o masă similară cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare și bulgări de sare la colțuri, acoperită cu fân sau otavă sub fața de masă. Printre preparate se numără coliva, bobul fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale, borș de pește, plăcinte de post și plăcinte cu mac. Nimeni nu gustă din acestea până la sosirea preotului cu Iordanul, pentru sfințirea lor.
După sfințire, o parte din mâncare este oferită animalelor din gospodărie, pentru fertilitate și protecție împotriva bolilor. Alte credințe populare spun că pomii acoperiți de promoroacă vor rodi bogat și că animalele „vor vorbi” despre comori ascunse în gospodărie. În această zi nu se spală rufe, nu se ceartă în casă și nu se dau lucruri cu împrumut.
Obiceiuri de Sfântul Ioan și tradiții catolice
În Transilvania și Bucovina, ziua Sfântului Ioan (7 ianuarie) include obiceiul „Udatul Ionilor”, prin care bărbații cu acest nume sunt purtați cu alai până la râu, unde sunt „botezați” sau purificați.
Catolicii sărbătoresc Epifania pe 6 ianuarie, amintind vizita magilor la pruncul Iisus. În Franța se prepară plăcinta „la galette des rois”, cu o figurină ascunsă: cel care o descoperă devine „regele zilei”. În Belgia și Olanda se păstrează tradiții similare, iar copiii străbat străzile cântând cântecul stelei, primind dulciuri de la gazde. În Spania și Italia, copiii așteaptă cadouri de la regii magi în această zi.