Primarul comunei Luncavița, Aurel Iorga, edil aflat la al doilea mandat și cunoscut pentru orientarea către proiecte europene și dezvoltare locală, trage un semnal de alarmă dur privind situația financiară a localității. Cu o listă impresionantă de investiții în derulare, administrația pe care o conduce se confruntă acum cu un blocaj bugetar care riscă să pună frână dezvoltării.
Bugetul din acest an, estimat la aproximativ 7 milioane de lei, este, potrivit edilului, insuficient chiar și pentru funcționarea de bază, darămite pentru continuarea proiectelor deja începute.
Deficit major și proiecte în pericol
Primarul susține că administrația locală se confruntă cu un deficit de circa două milioane de lei pentru investiții și încă 300.000 de lei pentru cheltuielile curente. În aceste condiții, autoritățile sunt forțate să facă alegeri dificile.
„Suntem probabil comuna cu cele mai multe proiecte pe fonduri europene din județ, dar nu primim niciun leu pentru investiții. Am fost nevoit să contractez credite pentru a continua lucrările”, spune Iorga.
Situația este cu atât mai tensionată cu cât, în paralel, alte localități din apropiere au beneficiat de alocări consistente de la bugetul de stat. Edilul consideră că diferențele sunt greu de explicat și afectează direct capacitatea de dezvoltare a comunei.
Pentru a ține lucrurile sub control, primăria a început deja să reducă personalul, iar discuțiile interne se concentrează exclusiv pe prioritizarea cheltuielilor esențiale.
Investiții multe, bani puțini
Paradoxul Luncaviței este evident: proiectele există, finanțările externe au fost atrase, dar lipsa cofinanțării pune totul în pericol. Printre investițiile majore se numără:
- introducerea rețelei de gaze naturale, aflată în fază finală;
- achiziția unei autospeciale de pompieri și construirea unei remize;
- un centru pentru vârstnici;
- un bazin de înot finanțat cu aproximativ 3 milioane de euro;
- un parc fotovoltaic;
- o pistă de biciclete care trebuie finalizată în termen scurt;
- proiecte de infrastructură rutieră, inclusiv o variantă ocolitoare.
Toate aceste investiții necesită contribuții din bugetul local, iar aici apare blocajul. Doar salariile angajaților din primărie consumă aproape jumătate din buget.
„Nu știu cum să împart banii. Practic, anul acesta vorbim doar despre supraviețuire”, recunoaște edilul.
Un sistem care descurajează dezvoltarea?
Primarul ridică și o problemă sensibilă: modul în care sunt distribuite fondurile la nivel național. El sugerează că unele comunități ar fi fost avantajate, în timp ce altele, deși performante în atragerea de fonduri europene, au fost lăsate fără sprijin.
În plus, schimbările de criterii pentru finanțări au blocat proiecte deja pregătite. Un exemplu este cel al locuințelor ANL, unde scăderea populației sub un anumit prag a dus la pierderea eligibilității, deși investițiile pregătitoare fuseseră deja realizate.
Singura gură de aer: proiectele externe
În acest peisaj complicat, există și o veste bună. Construirea unei școli noi în satul Rachelu, finanțată din fonduri americane, avansează fără probleme. Proiectul funcționează după un model diferit, în care autoritățile locale nu sunt împovărate financiar în faza de execuție.
„Astfel de proiecte te fac să mai respiri”, spune Iorga.
Între dezvoltare și blocaj
Situația de la Luncavița reflectă o realitate tot mai prezentă în administrația locală: accesarea fondurilor este doar primul pas, iar lipsa cofinanțării poate bloca investiții importante.
În timp ce Guvernul susține că veniturile administrațiilor locale ar trebui să crească prin taxe și impozite, în teren lucrurile arată diferit. Pentru Luncavița, 2026 se anunță un an al deciziilor dificile: continuă dezvoltarea sau se limitează la supraviețuire.
