Consilierii județeni din Tulcea sunt chemați, în ședința din această săptămână, să aprobe un nou pachet de finanțare pentru Aeroportul „Delta Dunării”, o decizie care, deși tehnic este una de rutină bugetară, spune de fapt o poveste mult mai complicată despre un proiect public blocat între ambiție, investiții masive și o realitate care nu ține de administrație.
Proiectul de hotărâre nr. 46/2026 prevede alocarea a aproape 11 milioane de lei din bugetul județului pentru anul în curs, bani împărțiți între acoperirea pierderilor de exploatare (3,664 milioane lei), finanțarea activităților obligatorii – precum securitatea, paza sau intervențiile de urgență (5,4 milioane lei) – și investiții (1,924 milioane lei) . În paralel, este aprobat și bugetul total al aeroportului, de 14,3 milioane de lei, în condițiile în care veniturile proprii estimate sunt de doar aproximativ 3,3 milioane lei .
Cu alte cuvinte, consilierii nu votează doar un buget, ci continuarea unui mecanism prin care aeroportul este ținut în viață aproape exclusiv din bani publici, prin subvenții.
Povestea unui aeroport care nu reușește să decoleze
Situația de astăzi nu poate fi înțeleasă fără contextul ultimilor ani. Aeroportul „Delta Dunării” a fost mult timp prezentat drept o infrastructură subutilizată din cauza stării tehnice precare. Lipsa investițiilor și standardele depășite au fost invocate constant ca explicație pentru absența curselor regulate și pentru izolarea aeriană a județului.
Soluția a venit sub forma unui amplu program de modernizare, finanțat din fonduri europene și bani publici, a cărui valoare totală a fost estimată în spațiul public la peste 350 de milioane de lei( 70 milioane de euro) Au fost refăcute pistele, extins terminalul, modernizate platformele și achiziționate echipamente care să aducă aeroportul la standarde internaționale.
Acum exact 2 ani, pe 24 aprilie 2024, după ani de lucrări și promisiuni, a venit momentul inaugurării oficiale. Panglica a fost tăiată, iar mesajul autorităților a fost unul fără echivoc: aeroportul este pregătit, poate primi aeronave de pasageri și este gata să devină un motor de dezvoltare regională.
Paradoxul: modern, dar gol
Doar că acest moment de final a coincis cu o realitate care nu apare în niciun plan de afaceri. Războiul din Ucraina, aflat la aproximativ 70 de kilometri de Tulcea, a schimbat complet percepția asupra regiunii.
Pentru companiile aeriene, decizia de a deschide rute nu ține doar de infrastructură, ci și de siguranță și profitabilitate. Iar un aeroport situat în proximitatea unui conflict activ devine, automat, o destinație dificil de asumat.
Așa s-a ajuns la o situație aproape absurdă: după ce ani la rând aeroportul nu a funcționat pentru că nu era modernizat, acum, deși este complet refăcut, nu funcționează pentru că este prea aproape de un război.
Rezultatul este vizibil în cifre și în realitatea de pe teren: un aeroport modern, dar fără curse regulate, în care investițiile de sute de milioane nu se reflectă în trafic.
Costuri reale pentru un aeroport fără pasageri
În lipsa activității, aeroportul continuă însă să genereze costuri. Cheltuielile cu personalul depășesc 5,8 milioane de lei anual, la care se adaugă costurile de mentenanță, utilități, securitate și operare . Toate acestea trebuie acoperite indiferent dacă pe pistă aterizează sau nu avioane.
Documentele oficiale recunosc indirect această dependență: fără ajutorul de stat și subvențiile acordate de Consiliul Județean, activitatea aeroportului „s-ar reduce semnificativ” .
Cu toate acestea, investițiile continuă. Sunt prevăzute fonduri pentru modernizări, echipamente și proiecte de dezvoltare, semn că autoritățile mizează pe un viitor în care contextul regional se va stabiliza, iar aeroportul va deveni, în cele din urmă, funcțional.
Până atunci însă, realitatea este greu de ignorat: Aeroportul „Delta Dunării” rămâne un proiect prins între ambiție și context, între investiții masive și lipsa traficului, un aeroport care a costat sute de milioane și care continuă să înghită milioane în fiecare an, în așteptarea unor vremuri mai bune.
