buget cj 1

Consiliul Județean Tulcea a încheiat anul 2024 cu un buget aproape echilibrat, dar cu multe dintre investițiile promise rămase doar la stadiul de plan. Veniturile realizate au fost de 278,8 milioane de lei, iar cheltuielile de 277,2 milioane, ceea ce înseamnă un mic excedent financiar. Cu toate acestea, doar o treime din banii alocați pentru dezvoltare au fost efectiv folosiți.

Mai exact, din cele peste 61 de milioane de lei planificate pentru investiții – cum ar fi modernizarea instituțiilor sau noi lucrări de infrastructură – s-au cheltuit doar 14,3 milioane. Aceasta înseamnă o rată de execuție de aproximativ 23%, un semnal clar că proiectele mari fie s-au blocat, fie nu au fost pregătite la timp.

Instituțiile subordonate Consiliului Județean au gestionat sume importante. Spitalul Județean, de exemplu, a avut un buget de peste 254 milioane de lei, însă a reușit să aducă venituri de 216 milioane și a cheltuit 215 milioane. Alte instituții, cum ar fi Biblioteca Județeană „Panait Cerna” sau Centrul Cultural „Jean Bart”, s-au apropiat mai mult de ce au planificat, cu un grad de cheltuire a fondurilor de peste 90%.

Sunt însă și exemple mai puțin încurajatoare. Administrația Zonei Libere Sulina și Aeroportul „Delta Dunării” nu au reușit să încaseze nici 80% din veniturile prognozate. Pe de altă parte, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a gestionat peste 121 de milioane de lei, ceea ce arată că partea socială a fost bine finanțată.

Un alt punct slab este folosirea fondurilor europene nerambursabile. Deși s-au prevăzut sume importante din aceste surse, execuția efectivă a fost foarte mică. Asta arată dificultăți în implementarea proiectelor cu bani europeni – fie din cauze birocratice, fie din lipsă de capacitate administrativă.

În concluzie, deși județul a încheiat anul fără datorii majore, rata scăzută a investițiilor și folosirea redusă a fondurilor externe pun sub semnul întrebării ritmul real de dezvoltare. Cu un buget prudent, dar cu multe proiecte rămase pe hârtie, autoritățile locale vor trebui să regândească modul în care transformă planurile în realitate.

Lucrează în presă din 1991. Este cofondator al primului radio independent din România, Radio Galați (1991). Din 1995 activează în presa scrisă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și...

Leave a comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.