La marginea estică a orașului Tulcea, acolo unde asfaltul cedează în fața stufului și betoanele lasă loc luciului de apă, se întinde astăzi o veritabilă deltă urbană. Este vorba despre polderul Zaghen, cunoscut oficial ca Lacul Zaghen, o zonă umedă de aproape 300 de hectare care, în ultimele două decenii, a trecut printr-o spectaculoasă transformare ecologică. De la mlaștină abandonată și groapă de gunoi, la un ecosistem viu, cu stufăriș, păsări rare și pești, Zaghenul a devenit un model de regenerare urbană.

Din baltă părăsită, înapoi la viață

Până în anii ’70, Zaghen era un lac natural, parte integrantă din peisajul umed al Deltei Dunării. Încercările de a-l transforma în teren agricol, prin secare și drenaj, au eșuat: izvoarele subterane și apele pluviale au sabotat permanent eforturile inginerilor. Terenul a fost abandonat, invadat de stuf și, mai apoi, de gunoaie și construcții ilegale. Ce fusese un ecosistem viu devenise o zonă degradată, la marginea unui oraș care părea să-i întoarcă spatele.

Începând cu anul 2007, Primăria Tulcea, în parteneriat cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), WWF și alte organizații de mediu, a inițiat un amplu proiect de renaturare. Au fost reabilitate canalele de legătură cu Dunărea, modernizate stațiile de pompare, consolidate digurile și create insule pentru faună. În 2016, lucrările au fost finalizate, iar ceea ce părea pierdut a fost readus la viață: Zaghenul a redevenit o deltă în miniatură, cu luciu de apă, stuf, păsări și pești.

Refugiu pentru natură, lecție pentru comunitate

„Zona a devenit un refugiu pentru păsări și animale, dar și o zonă tampon esențială pentru retenția apei, într-o Dobroge tot mai afectat de secetă”, a explicat Mihaela Simion, responsabil de comunicare la Societatea Ornitologică Română (SOR). În cadrul proiectului RESTORIVER, parte dintr-o rețea europeană de refacere a zonelor umede, au fost realizate noi intervenții pentru a menține echilibrul ecologic: extinderea luciului de apă, tăieri selective ale stufului și crearea de ferestre în vegetația deasă care înconjoară lacul.

Această regenerare a adus cu sine un nou val de biodiversitate. În lac trăiesc acum specii caracteristice Deltei: somn, crap, plătică, șalău, avat, știucă, biban, roșioară, caras sau țipar de baltă. Păsările migratoare și-au găsit și ele locul: pelicanul creț, codalbul, prigoria, dumbrăveanca, lebedele și stârcii populează zona, iar în apele tulburi se mișcă tăcute vidre și bizami. Flora acvatică a revenit și ea: stuf, papură, brădiș, mărar de baltă și chiar specii invazive precum Elodea canadensis contribuie la un ecosistem activ și funcțional.

Poate pescui tulceanul în microdelta lui?

În teorie, pescuitul este interzis, fiind vorba de o arie naturală protejată, parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării și sit Natura 2000. Practic, în absența unui cadru clar de reglementare și control, au fost semnalate cazuri de braconaj și pescuit ilegal. Oficial, activitatea de pescuit este posibilă doar cu permis eliberat de ARBDD, în perioade și condiții stricte. Pentru tulceanul obișnuit, răspunsul la întrebarea „pot pescui acolo?” este: nu, încă nu, dar în viitor ar putea deveni posibil în regim controlat, cu undița și în scop recreativ.

Pe lângă rolul ecologic, micro-Delta din Zaghen îndeplinește și o importantă funcție educativă și turistică. Aflată în imediata vecinătate a Satului Pescăresc Tradițional – un muzeu în aer liber dedicat culturii deltaice – zona oferă un spațiu ideal pentru plimbări, observații de păsări sau pur și simplu reconectare cu natura. Planurile de viitor includ amenajarea unor piste de biciclete, dezvoltarea pădurilor periurbane și implementarea unor trasee de vizitare, pe modelul Parcului Natural Văcărești din București.

Proiectul Zaghen, finanțat în proporție de peste 70% din fonduri europene (circa 15 milioane de euro), este unul dintre cele mai ambițioase proiecte de reconstrucție ecologică urbană din România. Rezultatul este o zonă umedă funcțională, integrată în oraș, care aduce beneficii concrete comunității: protecție împotriva inundațiilor, îmbunătățirea calității aerului, spațiu pentru educație și recreere. Mai mult decât o baltă reamenajată, Zaghenul este astăzi o lecție vie despre cum natura își poate recăpăta drepturile – dacă i le oferim.

Lucrează în presă din 1991. Este cofondator al primului radio independent din România, Radio Galați (1991). Din 1995 activează în presa scrisă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și...

Join the Conversation

1 Comentariu

Leave a comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.