Nivelul Dunării la Tulcea a rămas miercuri, 27 august, la doar 31 cm, potrivit datelor publicate de platforma Cotele Apelor Dunării și transmise de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Este una dintre cele mai scăzute cote înregistrate în ultimele decenii și un semnal de alarmă cu efecte directe asupra ecosistemului și a comunităților locale.
Delta în criză: lacuri aproape secate, bărci blocate în nămol
În complexul lagunar Razim-Sinoe, pescarii vorbesc deja despre un colaps în desfășurare. Lacul Zmeica mai are doar 20 cm de apă, ghiolurile Ceamurlia și Baia sunt aproape complet secate, iar zonele de acostare din Jurilovca și Sarichioi au rămas pe uscat. Transportul pe apă devine un calvar: motoarele ambarcațiunilor se strică din cauza nămolului, iar unele curse spre Gura Portiței au fost anulate după ce bărcile au eșuat la intrarea în canal.
„Chiar s-au stricat câteva motoare. Vineri, când vântul a bătut dinspre sud, câteva bărci au rămas blocate și s-au întors din drum”, a declarat pentru Radio Constanța transportatorul local Victor Nedelcu.
Nici resursa piscicolă nu scapă. „Peștele nu se mai poate refugia în stuf. Sunt zone unde înainte era apă de 70-80 de centimetri, acum e plajă de zece metri”, a spus pentru Radio Constanța pescarul Cornel C.
Autoritățile încearcă să limiteze pagubele
ARBDD a transmis deja două apeluri oficiale către pescarii comerciali să nu folosească setcile în perimetrul rezervației, pentru a evita colapsul resursei piscicole.
De asemenea, pescarii din asociația Golovița au anunțat că, la începutul lunii septembrie, vor merge la București pentru o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Soluția propusă este una tehnică, dar vitală: decolmatarea canalelor de alimentare cu apă dulce din brațul Sfântul Gheorghe, la kilometrii 44 și 54, pentru ca fluviul să poată revărsa din nou apă către complexul lagunar Razim-Sinoe.
„Avem promisiunea că vom avea un dialog și că vor fi chemați specialiști să găsim soluția salvatoare”, a declarat președintele asociației Golovița, Cătălin Balaban, pentru Radio Constanta.
Un semn al schimbărilor climatice?
Specialiștii avertizează că Dunărea traversează perioade din ce în ce mai frecvente de secetă extremă, cauzate de temperaturile ridicate, lipsa precipitațiilor și gestionarea deficitară a resurselor de apă. Vara aceasta, nivelul fluviului a mai coborât la valori istorice, amintind de recordul negativ absolut de -26 cm înregistrat la Tulcea în octombrie 1921.
Consecințele nu sunt doar ecologice, ci și economice: turismul în zonă riscă să se prăbușească dacă accesul spre Gura Portiței și lacurile Deltei devine imposibil, iar pescuitul comercial și de subzistență suferă pierderi masive.
Speranța stă în deciziile din septembrie
Dacă lucrările de decolmatare vor începe urgent, șansele de salvare ale complexului lagunar rămân reale. În caz contrar, comunitățile din Jurilovca, Sarichioi și din alte sate pescărești riscă să piardă nu doar resursa piscicolă, ci și motorul economic și turistic al regiunii.
PS: Ce înseamnă cota Dunării de 31 cm?
Mulți cititori se întreabă ce înseamnă concret „cota Dunării”. Este vorba despre diferența de nivel dintre suprafața apei și un reper fix (zero hidrometric) stabilit la fiecare stație hidrologică. La Tulcea, acest zero hidrometric se află la aproximativ +56 cm față de nivelul Mării Negre.
Cu alte cuvinte, atunci când la Tulcea se înregistrează 31 cm, apa Dunării este cu doar 31 cm mai sus decât reperul fix de măsurare — adică aproape de limita la care fluviul devine impracticabil pentru navigație și riscant pentru ecosistem. Pentru comparație, în perioade normale, cota Dunării la Tulcea este de câteva sute de centimetri.
Practic, „31 cm” nu înseamnă că Dunărea are doar 31 cm adâncime, ci că nivelul ei a coborât la o valoare extrem de mică față de reperele istorice, ceea ce se traduce prin scăderea dramatică a volumului de apă care alimentează Delta.
