Agricultura nu mai înseamnă doar producții mari la hectar, ci supraviețuire într-o lume plină de crize, războaie și costuri tot mai greu de controlat. Acesta este mesajul dur transmis de fermierul tulcean Ion Bălan, fondatorul Nalba și proprietarul Cramei Hamangia, în cadrul conferinței „Agricultura în 2026: provocare, adaptare, oportunităţi“, organizată la Constanța de Ziarul Financiar și Banca Transilvania.

Omul de afaceri, care lucrează aproximativ 2.000 de hectare în județul Tulcea și administrează circa 100 de hectare de viță-de-vie, spune că fermierii români sunt obligați să regândească total modelul de business dacă vor să reziste.

Nu mai este suficient să ai producţii mari pentru un rezultat bun“, a declarat Ion Bălan, explicând că, deși a obținut producții foarte bune la grâu, orz și rapiță, ferma sa a fost anul trecut „la limita rentabilităţii“.

„Dacă nu mai găsim motorină?”

Una dintre cele mai puternice teme abordate de fermierul tulcean a fost dependența agriculturii de combustibili și energie.

Ion Bălan a atras atenția că România a abandonat complet ideea de bioenergie și a dat exemplul unui tractor alimentat cu ulei de rapiță, văzut la o conferință internațională în urmă cu aproape două decenii.

Suntem dependenţi de priză şi de pompă. Ce se întâmplă dacă ajung în situaţia fermierului din Cuba, fără petrol, fără benzină? Mulţi ne gândim dacă, în sezon, mai găsim motorină ca să recoltăm ceea ce am pus“, a avertizat antreprenorul din Tulcea.

În opinia sa, viitorul agriculturii înseamnă investiții în producerea propriei energii, în stocarea apei și în folosirea fiecărei resurse disponibile din fermă.

Acuzații dure pentru stat: „Din cauza nepăsării, culturile au rămas neirigate”

Ion Bălan a vorbit și despre problemele grave din sistemul de irigații din Dobrogea, făcând referire directă la zona Razelm-Sinoe și la canalele care ar trebui să alimenteze culturile agricole din regiune.

Fermierul spune că infrastructura construită acum zeci de ani nu mai este exploatată corespunzător, iar lipsa intervențiilor statului a dus la situații dramatice pentru agricultori.

Potrivit acestuia, în vara lui 2025, fermierii din zona Sarichioi și din apropierea Deltei Dunării au rămas fără apă pentru culturile de porumb, deși existau contracte multianuale pentru irigații.

Din cauza nepăsării statului, ecluzele nu sunt funcţionale“, a spus Ion Bălan, precizând că organizațiile de udători au fost nevoite să facă lucrări de decolmatare din bani proprii, deși acestea ar fi trebuit realizate de autorități.

„Fermierii sunt pe cont propriu”

Mesajul transmis de omul de afaceri tulcean a fost unul extrem de direct: agricultorii nu mai pot conta pe sprijinul statului și trebuie să devină competitivi singuri.

Ministerul agriculturii nu ne-a ascultat, iar statul nu este interesat să ne ajute şi să ne promoveze produsele“, a afirmat acesta.

Ion Bălan consideră că fermierii trebuie să învețe să facă profit indiferent de contextul internațional, fie că este vorba despre războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu sau fluctuațiile burselor cerealelor.

Critici și pentru bănci: „Ne transformă în prizonieri”

Fermierul din Tulcea a criticat și condițiile de finanțare din agricultură, spunând că dobânzile actuale fac imposibilă achiziția de terenuri.

Potrivit calculelor sale, la prețurile actuale, un hectar de teren agricol nu își poate recupera investiția într-un termen realist.

În plus, acesta susține că băncile cer garanții excesive și condiționează clienții să ruleze aproape toți banii prin aceeași instituție financiară.

Fiecare bancă mă obligă ca 80% din rulaj să-l fac prin ea, adică să devin prizonier“, a declarat Ion Bălan.

Declarațiile fermierului tulcean vin într-un moment în care agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, marcată de secetă, costuri ridicate și incertitudine economică.

Sursa documentării: Ziarul Financiar

Lucrează în presă din 1991. Este cofondator al primului radio independent din România, Radio Galați (1991). Din 1995 activează în presa scrisă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și...

Leave a comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.