Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși și catolici prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare de tradiție în creștinism. Această zi celebrează aflarea lemnului Sfintei Cruci de către Sfânta Împărăteasă Elena și readucerea lui la Ierusalim. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendar.
În această zi semnificativă, 14 septembrie, se celebrează evenimentele marcante din viața creștină: aflarea Sfintei Cruci de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, precum și Înălțarea solemnă a Crucii în fața mulțimii de credincioși.
Cum a fost recunoscută Crucea Mântuitorului
Potrivit tradiției, Sfânta Elena a descoperit pe Golgota trei cruci: a lui Hristos și cele ale celor doi tâlhari. Pentru a identifica Crucea adevărată, Patriarhul Macarie al Ierusalimului a dispus un test prin care o femeie bolnavă a fost atinsă de cele trei cruci. La contactul cu Crucea lui Hristos, aceasta s-a vindecat instantaneu, confirmând astfel identitatea Crucii Mântuitorului ca simbol al biruinței și mântuirii.
În amintirea acestui eveniment, în anul 335, Patriarhul Macarie a înălțat Crucea în Biserica Învierii din Ierusalim în fața unei mulțimi de credincioși. După răpirea sa de către perși, împăratul bizantin Heraclius a readus Crucea în 628, eveniment ce a fost marcat printr-o nouă ceremonie de înălțare. De atunci, Biserica celebratează Înălțarea Sfintei Cruci ca o zi de post și rugăciune, subliniind puterea și biruința adusă de jertfa Mântuitorului.
Tradiții pe 14 septembrie, de Înălțarea Sfintei Cruci
Un element distinctiv al sărbătorii este slujba liturgică. În această zi, la Sfânta Liturghie, se citesc textele evanghelice legate de Patimile Mântuitorului, subliniind durerea și sacrificiul lui Hristos. Preotul binecuvântează întreaga lume prin ridicarea Sfintei Cruci către cele patru colțuri ale orizontului, iar credincioșii se închină cu evlavie, înconjurând crucea cu busuioc și flori, însoțind ritualul cu rugăciuni de pocăință și cereri de protecție divină.
Pe lângă ritualurile religioase, ziua de 14 septembrie este dedicată și sfințirii plantelor precum busuiocul, menta și cimbrul, care sunt păstrate acasă pentru utilizări vindecătoare. În mediul rural, această zi marchează începutul toamnei agricole, timpul recoltării viilor și al ultimelor roade din grădină, iar lucrările agricole sunt suspendate, lăsând loc rugăciunii.
Obiceiuri interzise de „Ziua Crucii”
Întrucât ziua de 14 septembrie este considerată o sărbătoare cu cruce roșie, este interzisă munca agricolă și alte activități grele în gospodărie. „Nimic din ceea ce lucrăm în ziua unui praznic bisericesc nu sporește. Este bine să ne odihnim și să ne arătăm recunoștința față de Dumnezeu pentru binecuvântările primite,” a explicat Părintele Gabriel Cazacu de la mănăstirea Cașin. Astfel, alimentele „de dulce” sunt interzise, iar conform superstițiilor, este evitat consumul de mâncăruri tăiate în formă de cruce.
Surse: Digi24