Nu e banc cu administrația locală, ci realitatea din județul Tulcea: 29 de primari și-au chemat în instanță propriile primării, iar implicit pe ei înșiși, ca să obțină salarii mai mari. Dosarul a fost deschis pe 3 septembrie la Tribunalul Tulcea de Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), împreună cu Asociația Comunelor din România, 31 de edili și peste 500 de angajați ai primăriilor.
Lista localităților arată impresionant: de la Baia și Beidaud, la Chilia Veche, Sfântu Gheorghe, Jurilovca, Topolog, Turcoaia și până la Valea Teilor sau Luncavița. În total, 29 de primari au decis să se așeze pe ambele scaune din sala de judecată – și cel de reclamant, și cel de pârât.
Nu au intrat în proces primarii din Mihail Kogălniceanu, Măcin și, de notat, nici primarul municipiului Tulcea. Capitala județului a preferat să rămână în afara acestei „echipe selecte” de edili care au ajuns să se judece cu… propriile primării.
„Justiția decide cine are dreptate”
Președintele SCOR, Dan Cârlan, a explicat într-o intervenție la Antena 3 CNN că „justiția este cea care decide cine are dreptate”, precizând că înghețarea indemnizațiilor a vizat în jur de 130 de primari la nivel național. Cu alte cuvinte, dacă nu se mișcă Guvernul, se mișcă judecătorii.
La Tulcea, liderul local SCOR, Florentin Bibicu, susține că acțiunea este justificată: „Nu este vorba de mofturi, ci de corectarea unei nedreptăți. Dacă salariul minim crește, iar grilele rămân blocate, apar discrepanțe care trebuie reglate. Tribunalul este singura cale rămasă.”
Primarii se plâng de salarii prea mici
Tudor Cernega, primarul din Ceatalchioi, spune că ia în mână 5.600 lei, dar consideră că „normal” ar fi să câștige 10.000 lei: „Nu am sporuri, nu am prime, am doar o indemnizație simplă. Nu ne ține nimeni cu forța aici, dar dacă e dreptul nostru, de ce să nu-l cerem?”
Și Alexandru Timur Ciauș, primarul din Chilia Veche, afirmă că salariile nu au mai fost actualizate de ani buni: „Toată lumea crede că primarii au venituri mari, dar realitatea e alta. E o chestiune de principiu. Dacă funcționarii din alte instituții câștigă mai bine, de ce să rămânem noi blocați la nivelul din 2018?”
Imaginea publică: între drepturi și ridicol
Pe de o parte, revendicarea are o bază legală: salariile funcționarilor au crescut, iar cele ale primarilor au rămas în urmă. Pe de altă parte, pentru public, spectacolul e greu de digerat. Edilii care își dau singuri în judecată instituția pe care o conduc par mai degrabă niște actori prinși într-o farsă birocratică decât niște lideri preocupați de comunitate.
Dacă instanța le dă dreptate, banii vor trebui acoperiți din bugetele locale, deja fragile. Dacă pierd, rămâne gustul amar al unei bătălii juridice absurde, în care contribuabilul află că primarul său, pe lângă drumuri și proiecte, mai are timp să se certe cu… el însuși.
