Considerată protectoarea Moldovei, Sfânta Cuvioasă Parascheva este venerată de credincioșii ortodocși pentru sprijinul acordat celor sărmani, bolnavi sau nedreptățiți. Ziua de 14 octombrie, când are loc hramul său, transformă orașul Iași în cel mai important loc de pelerinaj din România.
Evenimente religioase
Deși sărbătoarea este marcată oficial pe 14 octombrie, evenimentele religioase dedicate Sfintei Parascheva încep cu mai multe zile înainte. Credincioșii consideră că noaptea dintre 13 și 14 octombrie este cea mai încărcată de semnificație, fiind momentul în care Cuvioasa săvârșește cele mai multe minuni.
Conform Mediafax, anual, sute de mii de pelerini din întreaga ţară sunt aşteptaţi la Iaşi pentru a se închina la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Viața Sfintei Parascheva
Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia, într-o familie de creştini bogaţi. Fiind o fire foarte evlavioasă, ea mergea la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama sa. La vârsta de 10 ani, a auzit în biserică o frază din Evanghelie: „Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine şi să ridice Crucea sa şi să urmeze Mie”, ceea ce a determinat-o să își schimbe viața, sărăcind un sărman dându-i hainele sale.
Ulterior, a decis să se retragă în pustietate, în ținutul Pontului, după ce a petrecut cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. Apoi a călătorit spre Ţara Sfântă, unde a trăit restul vieții. ÎnEpivat, ea a murit și a fost îngropată ca o străină.
Moaștele Sfintei
Domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iaşi în 1641, așezându-le la Biserica Sfinții Trei Ierarhi ctitorită de el. Această acțiune a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru plățile făcute de domnitorul Moldovei.
Începând cu anul 1889, moaștele Cuvioasei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde continuă să atragă pelerini de-a lungul anilor.
Tradiții și obiceiuri
Pe lângă pelerinajele religioase, ziua Sfintei Parascheva este marcată de multe tradiții și obiceiuri, în special în mediul rural, care urmăresc să aducă belșug, sănătate și protecție în lunile reci. O tradiție populară este că în această zi nu se lucrează în gospodărie, pentru a evita bolile și necazurile. Femeile nu cos, nu spală, iar bărbații evită munca grea, preferând să ofere pomană celor nevoiași.
Printre alimentele oferite ca pomană nu trebuie să fie alimente „cu cruce”, cum ar fi nucile sau pepenele roșu, fiind preferată împărțirea de must, vin nou sau pâine. În unele zone ale Moldovei, fetele nemăritate își pun dorințe în noaptea dintre 13 și 14 octombrie, așteptând ajutorul Sfintei Parascheva pentru a-și găsi ursitul.
Se crede că dacă va ploua de Sfânta Parascheva, iarna va fi blândă, pe când vremea frumoasă preconizează o iarnă grea. De asemenea, există credința că cei ce încalcă interdicțiile de muncă ar putea suferi de dureri de cap sau probleme cu vederea. Ziua este considerată un moment propice pentru iertare și împăcare, iar mulți aprind lumânări pentru cei plecați dintre vii, crezând că aceste fapte bune le vor aduce protecție pe tot parcursul anului.