Două autostrăzi importante au ratat termenul PNRR: lucrările continuă, dar România va plăti diferența

A7 Bacău–Păşcani şi A1 Margina–Holdea au ratat termenul-limită al PNRR, dar şantierele nu se opresc, potrivit unui interviu acordat de Horaţiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, citat de Adevărul.

O parte dintre lucrări va fi plătită de la bugetul de stat, iar pentru altele autorităţile încearcă să găsească finanţare europeană prin programele clasice. Proiectele de infrastructură care nu au reuşit să respecte termenul PNRR nu sunt abandonate, însă sursa de finanţare se schimbă. România poate deconta lucrările realizate până la închiderea mecanismului, în timp ce restul investiţiilor trebuie finanţat din alte surse.

Horaţiu Cosma explică că ministerul a negociat cu Comisia Europeană pentru a primi bani pentru lucrările efectiv executate, chiar dacă proiectele nu au fost închise integral în termen. „Am ajuns la concluzia confirmată de toţi experţii, de toţi cei din compania de drumuri, de diriginţi de şantier, specialişti, că nu se poate ajunge la final cu acele şantiere şi atunci am evitat riscul de a pierde banii europeni, prin negocierea cu Comisia Europeană a jaloanelor, astfel încât să fim plătiţi pentru cât lucrăm”, afirmă el.

Lucrările vor fi plătite în continuare de la bugetul de stat, în timp ce ministerul va încerca să mute o parte dintre investiţiile în infrastructura rutieră pe fondurile europene clasice.

A7 Bacău–Păşcani: autostrada care trebuia să fie gată în 2025

Cele trei loturi dintre Bacău şi Păşcani au fost contractate cu termen de finalizare în noiembrie 2025. La începutul lui august 2026, lucrările erau încă departe de final: aproximativ 70% pe lotul Bacău–Răcăciuni, 62% pe lotul Trifeşti–Săbăoani şi 57% pe lotul Săbăoani–Păşcani.

Lucrările ajunseseră la 80% în ultima zi de PNRR, potrivit declaraţiilor secretarului de stat. Autostrada A7 nu a ratat doar termenul PNRR, ci şi termenul contractual iniţial.

Planul Ministerului Transporturilor este ca primul segment rămas să fie deschis până la Săbăoani în decembrie 2026. „Planul nostru este să ajungem cu autostrada finalizată până la Săbăoani anul acesta. Deci în decembrie vom circula de la Bucureşti până la Săbăoani, la nord de Roman”, spune Horaţiu Cosma. Ultimul sector, Săbăoani–Păşcani, ar urma să fie terminat la începutul anului viitor.

Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructura, este mai rezervat în privinţa calendarului. „Nu o să circulăm pe toţi în acest an”, spune Ciurea despre cei aproape 90 de kilometri dintre Bacău şi Păşcani. Chiar şi în cel mai favorabil scenariu, el estimează că în 2026 autostrada ar putea ajunge cel mult în zona Romanului, iar finalizarea integrală până la Păşcani va necesita timp suplimentar.

Ciurea atrage atenţia că împrumuturile PNRR contractate de România au avut costuri mult mai mici decât finanţarea de pe pieţele financiare. „Banii pe care tu îi împrumutai din PNRR, de la Comisiunea Europeană, aveau un cost foarte mic”, spune el, indicând dobânzi de aproximativ 2% şi condiţii de rambursare mult mai avantajoase.

România trebuie să se finanţeze în continuare de pe pieţele externe sau interne, unde costul banilor este mai ridicat. „Dacă nu ne-au plăcut banii ieftini din PNRR, o să ne împrumutăm de trei ori mai scump de pe piaţa liberă”, este concluzia lui Ciurea.

Pe A7, cele trei loturi sunt construite de UMB, compania controlată de Dorinel Umbrărescu. Horaţiu Cosma spune că UMB a preluat un număr foarte mare de proiecte simultan. „Domnul Umbrărescu a luat 15-20 de proiecte în paralel”, spune Cosma, precizând că volumul foarte mare de lucrări a dus la dificultăţi în respectarea tuturor termenelor.

A1 Margina–Holdea: peste 70% stadiu de realizare, dar finanţarea trece la buget

A1 Margina–Holdea este celălalt mare proiect rutier care nu a putut fi finalizat în perioada PNRR. Sectorul include tunelurile de pe autostrada Lugoj–Deva şi este considerat una dintre cele mai importante verigi lipsă ale A1.

Horaţiu Cosma spune că lucrările au depăşit 70% şi că tunelul principal, de aproape doi kilometri, a ajuns în faza în care urmează străpungerea, în zilele următoare. „Suntem optimişti că în prima parte a anului viitor vom ajunge la final şi cu acest proiect”, afirmă secretarul de stat. După închiderea PNRR, lucrările rămase vor fi finanţate de la bugetul de stat.