Într-o Deltă în care apa scade văzând cu ochii, iar accesul pe tot mai multe canale devine dificil, ARBDD a dat undă verde pentru decolmatarea a două căi de acces importante: canalul Băltenii de Jos, de pe brațul Sfântu Gheorghe, și canalul Periteașca, care face legătura între complexul Razelm-Sinoe și Marea Neagră.
Anunțul a fost făcut de guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, Florin Stăneață. Potrivit acestuia, avizele au fost emise pentru a facilita atât accesul comunităților, cât și deplasarea pescarilor către zonele în care își desfășoară activitatea. La Periteașca există inclusiv adăposturi pescărești, iar canalul este una dintre căile importante de legătură dintre zona lacustră și cordonul litoral.
Momentul nu este deloc întâmplător. Miercuri, 5 august, cota Dunării la Tulcea coborâse la numai 22 de centimetri, cu încă doi centimetri mai puțin față de ziua precedentă, potrivit datelor AFDJ citate de Radio România. Cu o lună mai devreme, pe 7 iulie, Dunărea avea încă 50 de centimetri la Tulcea. Scăderea a fost suficient de puternică pentru ca ARBDD să introducă restricțiile prevăzute pentru pescuitul cu setci atunci când fluviul coboară sub acest prag.
Situația este confirmată și de datele hidrologice la scară mai mare. La sfârșitul lunii iulie, INHGA estima pentru intrarea Dunării în România, la Baziaș, o scădere spre aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii august, de circa 3.900 mc/s.
Periteașca, o problemă veche care revine când scade apa
Avizul pentru Periteașca rezolvă însă, cel puțin deocamdată, doar partea administrativă. Colmatarea acestui canal nu este o problemă apărută în vara lui 2026.
Încă din 2022, Europa Liberă relata situații în care bărcile nu mai puteau înainta din cauza mâlului, iar turiștii și localnicii erau nevoiți să le împingă. Președintele Asociației de Pescari Golovița, Cătălin Balaban, afirma atunci că fuseseră trimise numeroase memorii către ARBDD pentru decolmatarea canalului. Periteașca este importantă nu doar pentru accesul pescarilor către mare, ci și pentru circulația apei între lacurile din complex și zona litorală.
Canalul apărea, de altfel, de mai mult timp și pe listele cu zone colmatate pentru care operatorii din turism și pescuit solicitau intervenții.
Nici Băltenii de Jos nu apare pentru prima dată pe harta decolmatărilor necesare. Într-o inventariere publicată în anii anteriori, pe baza datelor atribuite ARBDD și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, canalul pescăresc Băltenii de Jos, cu o lungime de aproximativ 1,47 kilometri, figura între canalele propuse pentru decolmatare.
Avizul există. Banii și utilajele încă nu se văd
Aici apare însă întrebarea care contează pentru oamenii Deltei: când începe efectiv decolmatarea?
Cu alte cuvinte, avizul ARBDD reprezintă un pas important, dar nu trebuie confundat cu ordinul de începere a lucrărilor.
Florin Stăneață recunoaște că presiunea pentru decolmatarea canalelor a devenit mare în această perioadă, nivelul redus al apei făcând dificil accesul ambarcațiunilor în numeroase zone. În același timp, ARBDD spune că nu au fost raportate până acum lacuri complet secate sau fenomene care să impună declararea unei situații de alertă.
Apa puțină produce însă deja efecte economice și ecologice. Potrivit guvernatorului ARBDD, o parte importantă a resursei piscicole s-a retras către Dunăre, unde adâncimile sunt mai mari. Peștele devine astfel mai greu accesibil pentru pescarii care lucrează în lacuri și canale, dar și pentru păsările ihtiofage.
Avizele pentru Băltenii de Jos și Periteașca sunt, așadar, o veste bună. Dar Delta a mai văzut de-a lungul anilor canale trecute pe liste, proiecte anunțate și necesități recunoscute oficial. Testul adevărat începe după aviz: finanțarea, contractarea și intrarea utilajelor pe apă.
Până atunci, întrebarea rămâne simplă și foarte concretă: cine plătește decolmatarea și când începe efectiv lucrarea?
