Pentru că e unul dintre puținele locuri care nu pozează. Nu-și suge burta în poză, nu-și filtrează apusurile. E brută, sinceră, ca o fotografie nemontată pe film.
Tulcea nu te agață cu zâmbete largi. N-are vitrine lucioase sau promisiuni cu fundiță. Dar are o liniște care ți se așază în piept. Aici, lucrurile esențiale nu se strigă. Se lasă simțite — ca o pătură veche care încă ține cald.
O iubești dimineața, când Dunărea se trezește în aburi. Ceața fumează leneș peste apă, iar pescarii, în cizme de cauciuc, mestecă aerul rece fără să scoată un sunet. Știu când să tacă. Și tăcerea lor spune tot.

O iubești pentru străzile care se răzgândesc — urcă, coboară, cotesc, ca și cum s-ar gândi pe parcurs dacă merită să te ducă undeva. Pentru felul în care orașul pare că te măsoară din priviri: Ești genul care înțelege sau doar vizitează?
Strada Isaccei trece prin oraș ca o venă groasă de amintiri. Cine mai ține minte gărdulețele acelea de fier forjat? Magazinele vechi se sprijină în vitrinele noi, iar în Tudor Vladimirescu, porțile scârțâie rar, când câte un vecin iese în papuci la poartă. Timpul curge aici cu pas moale, ca o bătrână care duce sacoșa pe trotuar.
Sus, la Monument, orașul nu se vede — se descoperă. Nu în linii, ci în nuanțe. Case albe, acoperișuri ruginite, blocuri gri, toate așezate ca piesele unui puzzle neterminat. Tulcea nu e făcută să impresioneze. E făcută să ți se strecoare în suflet pe nesimțite.

În Piața Civică, după-amiaza se topește pe treptele de la Belvedere. Adolescenți care dau din picioare fără să știe de ce, bătrâni cu șapcă la umbră, vânzători de flori care știu numele clientelor pe de rost. Oameni cu treabă, oameni care se prefac. Toți într-o scenă pe care n-a regizat-o nimeni — dar funcționează perfect.
Faleza nu e pistă de alergat. E loc de stat. Băncile nu te cheamă la conversație, ci la liniște. Aici, dacă ești singur, nimeni nu te întreabă ce-ai pățit. E doar o zi ca oricare alta.
Administrația se schimbă, promite, uită. Dar orașul merge. Cu scări vopsite de mâini de vecini, cu bănci sudate din fier găsit, cu idei care nu au hashtag, dar prind rădăcini. Tulcea nu trăiește pentru cei aleși, ci pentru cei care trag de ea cu încăpățânare — ca de o barcă prinsă în mâl: încet, dar sigur.
De ce să iubești Tulcea?
Pentru că n-are nimic de demonstrat. Nu te seduce. Nu te impresionează. Dar te ține. Rămâne cu tine — ca o apă care îți știe numele, chiar dacă tu ai uitat să o rostești de ani de zile.
Cred in opinia mea ca Tulcea moare si moare la o rata mai accelerata ca deobicei, orasul imbatraneste, ce ma tine aici este ca nu muncesc aici muncind remote, altceva nu ma atrage decat faptul ca am o casa aici care o pot vinde oricand sa plec. M am saturat de makidoni si tot felul de animale urbane sau satesti ca aici nu este un oras sau nu se doreste a fi un oras din simpla cauza a controlului a tot ce misca de cei care controleaza miscarile pe aici. M am saturat de batrani care urla si sunt usor de controlat ca masa daca le arunci doua banci in fata curtii zic “sarut mana”. Multi sunt de parere ca primarii din trecut au facut mai multe pt orasul asta ce e defapt total gresit, sunt deranjati multi de lucrarile care se fac. Dupa cum bine stim totul se face in timp iar tulcea in sine nu a aparut peste noapte. Tulcea este incerta asa cum sunt si serviciile in Tulcea unde nu ai un loc decent sa iei masa si din considerentul asta fac acasa totul pentru ca e mai Safe decat sa ma imbolnavesc sau sa mananc slab calitativ la suprapret. Imi este rusine si totusi mila caci orasul asta putea fi un 15minute city destul de bun care putea sa si ridice standardele de viata dar aici nu e vina celor ce il conduc actual ci a populatiei. Ce sa atragi in Tulcea, voi stiti cati dintre locuitorii acestui oras are macar o facultate facuta? Dar un master sau doctorat? Mai bine ati scrie cum sa atrageti oameni de calitate in orasul asta si nu cum sa stai degeaba pe banca si relaxare caci cu relaxarea nu ajungem nicaieri decat la 2 metri sub pamant cum vor ajunge aproximativ 70% din locuitorii municipiului intrun span de 10 ani. Cine scrie aici la ziarul asta viseaza cum viseaza si celelalte ziare de cartier din Tulcea. Standardele sunt asa de joase la Tulcea ca orice spalator de WC ajunge oriunde in orice functie daca se pupa curul care trebuie vorba aia.
Cu drag,
Un Tulcean sincer